Pitesti 20 august 2009.
Recent, membrii coalitiei de guvernare au anuntat ca, dupa indelungi frecusuri, au venit cu un plan de masuri care sa scoata Romania din criza. Ramane desigur, intrebarea daca aceste masuri vor ajunge sa fie puse in practica, avand in vedere disputa electorala dinter cele doua partide, dar si ca nu a fost facut un studiu de impact, si daca vor fi gasite resurse care sa permita acest lucru, pentru ca aplicarea lor presupune injectarea de fonduri, in conditiile in care Fondul Monetar International ne-a impus o restrangere a cheltuielilor cu 1 miliard euro. Ca aceste masuri au un aer puternic electoral o dovedeste si cearta dintre P.S.D. si P.D.-L. pentru asumarea paternitatii a cat mai multora dintre ele, dar si faptul ca, imediat, P.N.L. a anuntat un set propriu de masuri.
Iata masurile propuse de guvernul Boc:   
A. Pentru stimularea economiei
1.    Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru I.M.M.-urile aflate in dificultate din cauza crizei economice, in scopul sprijinirii acestora pentru plata datoriilor si investitii;
2.    Sustinerea productiei pentru export prin garantii si contragarantii;
3.    Credit fiscal pentru renovarea si modernizarea locuintelor si cladirilor;
4.    Scutirea profitului reinvestit in economia reala;
5.    Folosirea clauzelor din contractele comerciale de tip Off-set pentru realizarea de investitii, precum si identificarea de masuri suplimentare pentru stimularea si dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural (varianta: conceperea unui program national pentru dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural);
6.    Instituirea unui plafon lunar de 1000 lei pentru neimpozitarea venitului salarial pentru tinerii de pana la 30 de ani;
7.    Utilizarea scrisorii bancare ca si garantie de buna executie pentru societatile din domeniul constructiilor;
8.    Studierea posibilitatilor de creare a unui fond de investitii, inclusiv prin includerea participatiilor statului in societati comerciale, prin care sa se asigure proiectele de investitii de importanta nationala;
9.    Dezvoltarea unui proiect national de investitii de mediu si irigatii, care sa asigure imbunatatirea factorilor de mediu (amenajari hidrotehnice, ameliorarea solului) si valorificarea potentialului agricol si care sa fie prevazut in proiectul de buget pe anul 2010;
10.    Promovarea de proiecte pentru indeplinirea criteriilor de la Lisabona pentru promovarea cercetarii si inovarii: stimularea infiintarii si dezvoltarii parcurilor stiintifice si tehnologice si a clusterelor de competitivitate; masuri de incurajare a cercetarii asemanatoare cu cele aflate in vigoare pentru sectorul IT;
11.    Extinderea programului Rabla pentru tractoare si alte utilaje agricole, incepand cu 1 ianuarie 2010;
12.    Extinderea „programului Rabla”  pentru persoanele juridice de la 1 septembrie 2009;
13.    Majorarea capitalului social al Fondului de Garantare a Creditului Rural si imbunatatirea activitatii acestuia, orientata catre investitii in agricultura si industria alimentara din mediul rural;
14.    Imbunatatirea Legii investitiilor, inclusiv prin reducerea valorii investitiilor care pot beneficia de facilitati, de la 50 mil. Euro la 10 mil Euro;

B.    Pentru cresterea veniturilor bugetare
1.    Valorificarea unitatilor de atribuire (UA) a dreptului de poluare si crearea de surse pentru investitiile din sectorul energetic;
2.    Vanzarea participatiilor minoritare ale statului detinute de AVAS, OSPIS si alte institutii ale administratiei publice;
3.    Vanzarea de catre autoritatile locale a terenurilor pe care se afla cladiri rezidentiale in proprietatea cetatenilor;
4.    Introducerea impozitului forfetar pe activitatile unde evaziunea fiscala este dificil de evaluat, care sa inlocuiasca impozitul minim;
5.    Extinderea bazei de impunere in agricultura prin extinderea productiei agricole de piata;
6.    Urgentarea aparitiei Legii privind parteneriatul public-privat (PPP) in concordanta cu prevederile legislatiei europene;
7.    Majorarea redeventelor;
8.    Analiza posibilitatilor de supraimpozitare a profitului exceptional datorat unor factori exogeni (windfall profit);
9.    Analiza posibilitatilor de colectare a accizei pentru carburanti la pompa.

C.    Pentru rationalizarea cheltuielilor bugetare
1.    Restructurarea A.N.A.F.
2.    Adoptarea Legii responsabilitatii fiscale
3.    Introducerea standardelor de cost si a normativelor de personal in domeniul public si privat al statului
4.    Imbunatatirea procedurilor de control financiar, audit public intern si control intern in institutiile statului
5.    Restructurarea si depolitizarea autoritatilor de management si a organismelor intermediare privind accesarea fondurilor structurale
6.    Instituirea simetriei in tratamentul obligatiilor bugetare ale agentilor economici si MFP.
D.    Pentru cresterea lichiditatii monetare in sectorul bancar
1.    Scutirea temporara de impozit a dobanzii aferente  sumelor depozitate in banci, de catre persoanele fizice;
2.    Predominanta imprumutului public extern bazat pe euro-bonduri in totalul imprumutului public.

Iata si ce crede expertul nostru in economie, Viorel Craciuneanu:
Cum putem privi actualele masuri anticriza ?
La rugamintea unui coleg de breasla, am zis sa incerc o analiza a celor 44 de masuri planificate sau adoptate deja pentru a scoate economia romaneasca din criza, din care cele 8 implementate inainte de intai iulie ac., plus 32 convenite recent de coalitia PDL – PSD si cele 4 reportate din primul semestru. Primul imold a fost va spun sincer, sa dau pe Google, si sa „spionez” ce parere au altii.

Solutii si antisolutii
Strict numeric, efortul Executivului pare a fi unul substantial. Analizand in detaliu, majoritatea masurilor pot fi incadrate in trei mari categorii: care nu tin de competenta Guvernului, inadecvate si non-masuri.
Una dintre conditiile obligatorii pentru ca o masura guvernamentala sa fie de tip anticriza este aceea ca aceasta sa produca efecte cel putin pe termen scurt. Cand elaborezi un set de masuri anticriza ar trebui mai intii sa identifici ce problema ai si mai apoi sa cauti solutii, sa nu incluzi masuri de sporire a veniturilor la buget printr-o mai buna colectare a taxelor si impozitelor, atat de la populatie, cat si de la agentii economici, atat timp cand nu am schimbat mentalitatea civica.
Dintre acestea, cel putin trei sau patru sunt vorbe in vant, aruncate in ochii populatiei pentru a aduna cat mai multe masuri la numaratoarea finala din toamna. Cine ar putea crede ca „studierea posibilitatilor de creare a unui fond de investitii”, alaturi de “analiza posibilitatilor de colectare a accizei pentru carburanti la pompa” se pot numi masuri anticriza.
Ce nu poate face Guvernul din masurile anticriza ? Urgentarea aparitiei „Legii privind parteneriatul public-privat” sau adoptarea “Legii responsabilitatii fiscale” sunt doar doua dintre masurile a caror rezolvare nu sta in competenta Executivului, ci a Parlamentului.
Planul de masuri anticriza va insuma 3,84% din bugetul consolidat, din care circa 45% vor fi pentru sprijinirea mediului de afaceri, 25% vor fi masuri sectoriale – pentru industria auto, petrochimica, etc. -, iar 30% masuri sociale. Partea buna este legata de introducerea acestora intr-un capitol separat al bugetului, si nu in bugetele ministerelor, ceea ce ar fi permis la realocari de fonduri pentru institutiile respective, si asa netransparente.
Nicaieri nu se aminteste despre un posibil efort pe care statul l-ar face pentru a preintampina o scadere a veniturilor la bugetul asigurarilor sociale, de sanatate sau de somaj, urmare a tendintei angajatorilor de a scoate din zona de impozitare a unei parti din cheltuielile cu salariile angajatilor. Orice reducere a salariului pe cartea de munca, face ca salariatul sa primeasca mai putin bani, si va insemna totodata, mai putine fonduri pentru pensii, medicamente sau ajutoare de somaj, deci o presiune mai mare pe bugetul general consolidat.
De ce nu se instituie, impozitul sub forma de timbru pe piine, de 1 leu pe kg, introdus in anul 1931 pentru crearea mijloacelor necesare acoperirii primelor de export la griu, in detrimentul „introduceri impozitului forfetar pe activitatile unde evaziunea fiscala este dificil de evaluat, care sa inlocuiasca impozitul minim”, si exemplele ar pute continua.

Protectia sociala
Pe marginea Golfului Bengal, la limita sudica a Bangladesh-ului si a Bengal-ului de Vest in India, se afla Sundarban – care inseamna „padurea frumoasa”. Acesta este habitatul natural al faimosului tigru regal bengalez, un animal magnific, gratios, rapid, puternic si feroce. in zilele noastre au mai ramas numai putine exemplare, dar cei care au supravietuit sunt protejati printr-o lege care interzice vanarea lor. Sundarban este, de asemenea, renumita datorita unui produs natural sub forma de miere care se produce in cantitati mari in stupii aferenti, aici aducandu-mi aminte de stramosi nostri daci ce aveau aceiasi indeletnicire traditionala.
Oamenii care traiesc in aceasta regiune, aflati intr-o stare de saracie disperata, merg in padure pentru a aduna mierea, pentru care pot sa obtina un pret frumos in pietele urbane, poate chiar o rupie echivalentul a cincizeci de centi americani pentru un borcan. Dar cei care aduna mierea trebuie sa se fereasca de tigrii. intr-un an bun, numai cincizeci de colectori de miere sunt ucisi de tigrii, dar numarul acestora poate sa fie cu mult mai mare atunci cand lucrurile nu decurg la fel de bine. in timp ce tigrii sunt protejati prin lege, nu exista nimic care sa protejeze aceste fiinte cu existenta mizerabila care incearca sa-si duca viata de zi cu zi, muncind in padurile imense si superbe, dar si foarte periculoase.
Acesta este doar un exemplu despre forta nevoilor economice din multe dintre tarile lumii a treia, si nu numai. Nu este dificil sa simti ca aceasta forta depaseste alte pretentii, cum ar fi acelea referitoare la libertatea politica sau drepturile civile. Daca saracia impinge oamenii la asumarea unor riscuri atat de mari – si poate catre un sfarsit tragic – pentru un dolar sau doi de miere. De ce adevaratele masuri anticriza legate de protectia sociala sa nu fie asumate de Executiv, si ridicate la rang de stat in zilele noastre ?

• Distribuie:
• Distribuie
•