LAURENȚIU REBEGA CERE REUNIREA CONSILIULUI DE MINIȘTRI | ePitesti
Donaris 930 x 122

laurențiu rebega

LAURENȚIU REBEGA CERE REUNIREA CONSILIULUI DE MINIȘTRI

Laurențiu Rebega cere reunirea Consiliului de Miniștri în scandalul standardelor duble la alimente.

Citiți și: ORTODOXIA, PROMOVATĂ ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarul român Laurențiu Rebega, vicepreședintele Grupului Europa Națiunilor și Libertății, a adresat ieri o scrisoare mai multor oficiali ai UE pe tema scandalului dublelor standarde la alimente, solicitând reunirea Consiliului de Miniștri pe această temă.

Scrisoarea a fost adresată următorilor oficiali: Jean-Claude Juncker, Președintele Comisiei Europene, Phil Hogan (Comisar pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală), Vytenis Andriukaitis (Comisar pentru Sănătate și Siguranță Alimentară), Elżbieta Bieńkowska (Comisar pentru Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri) și Věra Jourová (Comisar pentru Justiție și Consumatori).

Citiți și: LAURENȚIU REBEGA: 100% ROMÂNESC

Iată textul integral al mesajului lui Laurențiu Rebega cu privire la standardele duble:

”Vă scriu în speranța că declarația dumneavoastră din 27 iulie, de la conferința de presă comună cu domnul Robert Fico, premierul Slovaciei, nu a fost doar o formulă de politețe. Ați afirmat că: „Nu-mi place ideea că ar exista un fel de categoria a doua în Europa. Vom face tot posibilul să încheiem acest mod discriminatoriu prin care se furnizează slovacilor produse alimentare și alte bunuri de o calitate mai scăzută”. Sunt de acord cu dumneavoastră, deși nuanța că această situație ar fi doar cazul Slovaciei sugerează că nu vedeți sau nu sunteți informat despre amploarea fenomenului.

La români există un proverb vechi: „ce știe tot satul, nu știe bărbatul!” Încă de acum zece ani, orice copil de școală din Est știa că produsele X sau Y cumpărate din Germania sunt mai bune decât aceleași produse cumpărate de la supermarketul local. Nu cred că occidentalii – inclusiv politicienii – nu știau acest lucru!

Toți est-europenii au crezut, însă, că, într-o perioadă rezonabilă, această discriminare va înceta. Nu a fost așa. Acum, acest fenomen a fost dovedit prin probe incontestabile. Sunt convins, însă, că măsurile frauduloase, de tip Dieselgate, luate de marile companii producătoare, ascund nu doar o uriașă amploare a situației, ci și un mod de gândire cinic și disprețuitor la adresa est-europenilor.

În ultima perioadă, această problemă s-a dezbătut tot mai intens ca urmare a studiilor comparative care au identificat diferențe evidente de calitate între produsele comercializate pe piețele locale în state din Europa Centrală și de Est și cele vândute sub același brand în supermarketurile din vest. Din păcate, instituțiile europene au rămas pasive.

Nu sunt doar indignat! Sunt decepționat! Știți foarte bine că încrederea se pierde foarte repede și se (re)câștigă foarte greu!

Occidentul nu trebuie să uite că noile state membre din centrul și estul Europei au făcut eforturi uriașe din punct de vedere economic pentru a atinge standardele impuse pentru aderarea la Uniunea Europeană, atât la produsele alimentare, cât și la cele nealimentare. Spre exemplu, România, în cadrul capitolelor de negociere, a adoptat și implementat politici și legislație în domenii precum producerea, ambalarea, depozitarea, transportul și comercializarea alimentelor, responsabilitatea producătorilor și comercianților de alimente și organizarea controlului oficial al alimentelor, tocmai pentru a se alinia standardelor existente la nivelul Uniunii Europene. Aceste eforturi au însemnat închiderea a nenumărate unități de producție locale, falimentarea a sute de firme, zeci de mii de oameni care au intrat în șomaj sau au fost obligați să treacă în economia neagră!

În plus, prin această practică a dublului standard, industria alimentară și fermierii din România sunt expuși la o concurență neloială și inechitabilă.

Să nu uităm că, în 2013, România a fost implicată într-un alt scandal, scandalul cărnii de cal nedeclarată în mâncăruri, în urma căruia, deși până la urmă s-a dovedit că firmele românești nu au avut niciun fel de implicare, pagubele înregistrate de comercianții români au fost mari.

În afară de efectul negativ asupra economiei naționale, vorbim despre un efect dramatic care ține de psihologia socială. Cetățenii din Est se simt disprețuiți!

Teoretic, cetățenii Uniunii Europene sunt egali indiferent de statul membru în care trăiesc. Suntem egali, trebuie să avem acces la produse și servicii de aceeași calitate. Nu este posibil ca unii să aibă mai multe drepturi și alții să aibă mai multe responsabilități! Trebuie să oprim propagarea ideii de ”Europa cu două viteze” la calitatea produselor pe care le consumăm.

Apreciez intenția Comisiei de a elabora o metodologie solidă pentru a îmbunătăți testarea produselor alimentare, dar cred că nu este suficient. Trebuie avute în vedere numeroase alte măsuri complementare.

Vă propun să avem în vedere următoarele  măsuri: creșterea gradului de transparență referitor la contractele comerciale privind alimentele și controlul circulației și comercializării produselor alimentare; mărirea procentului de control de la 6% la 30%, cu drept de retragere de la comercializare a produselor ce prezintă neconformități depistate. Înțeleg că este responsabilitatea fiecărui stat de a-și verifica marfa vândută în spațiul UE, dar pentru transparența si creșterea încrederii între state trebuie să se admită creșterea volumelor de control. Totodată,  Autoritățile de control competente din spațiul UE ar trebui să solicite declarații pe propria răspundere producătorilor din spațiul UE din țara unde își desfășoară activitatea, referitor la “deținerea și/sau folosirea unor standarde duble la produsele comercializate în funcție de zona sau țara unde comercializează”! (această cerere putând fi verificată prin trasabilitatea produsului și trasabilitatea pe fluxul tehnologic).

Prin urmare, domnule președinte, consider că, încă înainte de schițarea unor măsuri legislative, situația impune măsuri executive de primă urgență. Acestea sunt de competența Consiliului de Miniștri al Uniunii Europene . Vă solicit să cereți reunirea Consiliului de Miniștri pentru a dezbate această problemă.  Este necesară o armonizare a pârghiilor, nu numai din zona protecției consumatorilor, ci și din agricultură, comerț, finanțe, sau transporturi.  Poate că președinția estonă a Consiliului ar trebui să includă între prioritățile sale această problemă.

Încă mai sper, domnule președinte, că atunci când spunem Europa, ne gândim cu toții la o Uniune în care statele și cetățenii să se bucure de același tratament și de același respect”, își încheie scrisoarea europarlamentarul român Laurențiu Rebega.

Parlamentul European nu este responsabil pentru conținutul acestui articol. Articolul este subvenționat din bugetul 400 al Grupului ENL.

Donaris 555×222
New Profesional Consult 570×90

Dacă vrei publicitate pe ePitesti.ro sună la 0733 797 066 sau trimite un email la [email protected]

Trimite-ne știrea ta pe whatsapp la 0733 797 066