930X122 MAIA

laurențiu rebega

LAURENŢIU REBEGA PROMOVEAZĂ IA ŞI TRADIŢIILE ROMÂNEŞTI

Europarlamentarul Laurențiu Rebega, vicepreședintele Grupului Europa Naţiunilor şi Libertăţii, a promovat recent ia şi tradiţiile româneşti într-o conferinţă organizată la Palatul Patriarhiei din Bucureşti. Europarlamentarul român a prezentat pe larg semnificaţiile evenmentului:

Citiți și: LAURENȚIU REBEGA ȘI VICTOR PONTA, EVENIMENT ÎN SUA

”Ia românească a fost cinstită în acest an, de Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, în Palatul Patriarhiei din Bucureşti unde, cu binecuvântarea Prea Fericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, am organizat o conferinţă intitulată ”Contribuția iei românești la patrimoniul cultural european”.

Am avut onoarea să îi am ca invitaţi la eveniment pe Părintele Profesor Mihai Săsăujan şi pe Răduţ Andreea care au prezentat valoarea iei româneşti pentru cultura naţională şi europeană. Tot în cadrul evenimentului am avut bucuria să asistăm la concertul susţinut de  Corala Nicolae Lungu a Patriarhiei Române, de Grupul de copii de la Catedrala din Voluntari, de Grupul de copii Mlădițe Ilfovene şi de Corul bărbătesc Cantus Domini.

Citiți și: PRO ROMÂNIA, REPREZENTARE LA NIVEL INTERNAȚIONAL. ÎN ȚARĂ, PSD SE ADUNĂ LA MITING

Această conferinţă a marcat importanţa pe care trebuie să o acordăm tradiţiilor româneşti, pentru că ia românească nu este doar o haină! Şi nici măcar doar o componentă a portului tradiţional care poartă peste veacuri cutumele ornamentale şi simbolice prin care hainele românilor erau create şi împodobite în cadrul unor reguli nescrise, dar stricte, pentru a nu ieşi din tradiţie. Ia românească şi, de altfel, tot portul tradiţional, reprezintă maniera specific românească de a ne prezenta în faţa lumii, în faţa celorlalţi, dar şi în faţa Domnului, haina trebuind să fie în armonie cu sufletul. Ia tradiţională era cusută manual, fiind dovada hărniciei şi creativităţii, adică a virtuţilor româneşti, iar felul cum era purtată dădea seamă de ştiinţa de a te purta în public, cu respect faţă de cei vârstnici, cu bunăcuviinţă faţă de cei de aceeaşi vârstă, în acord cu normele nescrise străvechi de comportament în satul românesc.

Spre deosebire de îmbrăcămintea în lumea modernă, portul tradiţional nu era uniformizat, ci respecta individualitatea, fiind creat în casă, şi nu era menit nici să epateze, nici să glorifice pe cineva, ci să precizeze locul în sânul comunităţii şi integrarea în rândul valorilor ancestrale ale acesteia. Să nu uităm că, în cazul iei, drumul creării acesteia era parcurs în sânul comunităţii de la punerea seminţelor de in până la ţesătura finală. Aşadar, haina era o creaţie artizanală sută la sută, o vedeai cum creşte pe câmp, ţesătura care urma să devină îmbrăcăminte se năştea în mâna ta şi, în felul acesta, momentul îmbrăcării ei reprezenta răsplata unei munci îndelungate în care participai la fiecare etapă. Raportul cu haina era de aceea unul viu şi creativ, nu un raport comercial obiectualizant, haina putea de aceea să reprezinte mult mai bine persoana care o purta pentru că era, dacă nu rodul direct al muncii mâinilor sale, atunci cel puţin rodul muncii membrilor familiei.

Ia românească şi portul tradiţional erau şi o reprezentare aparte a prezenţei feminine, a grijii şi iubirii pe care femeia o aducea în sânul familiei, a felului ei aparte de a-şi vedea familia luminoasă şi de a o înconjura de razele inimii sale. Veştmintele româneşti însemnau, de aceea, nu doar legătura cu comunitatea sătească şi cu setul ei de valori, ci şi legătura strânsă din sânul familiei care îşi producea singură toate cele necesare vieţii şi care se lega, în felul acesta, prin mii de fire nevăzute, prin responsabilităţile pe care şi le asuma fiecare membru al familiei cu privire la binele celorlalţi din casă. Iar sensul iei româneşti şi al portului tradiţional, până la urmă, este ca cele de dinăuntru să fie reflectate şi pe dinafară ca o mărturie a binelui, adevărului şi frumosului care reprezintă aspiraţia existenţei umane aţintite cu privirea spre Dumnezeu.

Pe de altă parte, felul de a se înveşmânta al europenilor reflectă cât se poate de clar această îndepărtare de credinţă şi de comunitatea-matcă.

În urmă cu vreo trei secole, şi europenii din Occident purtau veştminte ale tradiţiei, croite, cusute şi brodate în casă, veştminte care arătau lumii ce şi cum erau purtătorii lor. Apoi, bărbaţii au început să poarte haine de acelaşi fel, ieşite din fabrică, devenind mase amorfe, uşor de manipulat. Ceva mai târziu, şi femeile au început să se îmbrace cu haine gata confecţionate, iar creativitatea a fost deturnată de mode impuse de centre obscure de putere.

În anii din urmă, comunicarea şi noile tehnologii au favorizat o revenire la aproprierea între indivizi. Prin urmare, și veștmintele au început să fie, din nou, adaptate de fiecare individ la ceea e este și ceea ce simte. Este un lucru bun. Dar, totuși, s-a pierdut ceva!

Chiar dacă fiecare a regăsit bucuria de a alege și a combina diverse piese vestimentare, lipsește munca fiecăruia de a crea elementul simbolic al veștmântului. Și mai lipsește ceva. Lipsește legătura cu rădăcinile comunității!

Este totuși o veste bună că, de câțiva ani, sunt tot mai frecvente evenimentele și campaniile de redescoperire a identității noastre vestimentare. Aceste evenimente au loc și aici, în țară, dar și în foarte multe locuri de peste hotare. Săptămâna trecută, de Sânziene, s-a sărbătorit și Ziua Universală a Iiei. Colegi europarlamentari au organizat un eveniment dedicat iiei, la Bruxelles. Mă bucur și îi felicit. Când e vorba despre promovarea valorilor și intereselor naționale trebuie să fim uniți și să ne sprijinim unii pe alții. Tradiția și patriotismul nu sunt proprietatea unuia sau altuia, ci un har care ne adună la un loc și ne face mai buni și mai curajoși!

În fond, identitatea înseamnă să știm ce și cum suntem. Se vorbește azi despre identități colective de ca și cum acestea ar fi opozabile identităților personale. După părerea mea, este greșit. Orice identitate are o parte centrată pe persoană și o parte centrată pe grupul sau comunitatea din care persoana respectivă face parte. Între aceste părți este un echilibru dinamic. Într-o zi putem lucra singuri într-un birou concentrându-ne pe o problemă personală, iar în altă zi putem să fim în mijlocul celor dragi, la o sărbătoare, simțind din toată inima că aparținem unei familii, unui neam, unei națiuni.

Iată de ce redescoperirea iiei românești înseamnă nu numai o renaștere a unei identități colective, ci și îmbogățirea identității personale a celor care o poartă.

Am văzut pe facebook nenumărate postări dedicate iiei. Este minunat că această valoare românească este susținută acum de tineri și e răspândită, prin acest canal de comunicare, în toată lumea. Portul popular tradițional a renăscut nu doar ca exponat de muzeu, ci ca un vlăstar viu și viguros al spiritului național. Am întâlnit, în numeroase locuri, tineri și tinere îmbrăcați în haine moderne, dar evident inspirate din tradiția românească.

Știm cu toții că istoria se repetă. Nu identic, nu la aceeași scară, dar oamenii par mișcați, la intervale mari de niște uriașe valuri. Aceste valuri sunt întodeauna generate de valori. Iar renașterea spiritului românesc o consider legată de un asemenea proces istoric. După decenii în care politicienii au experimentat tot felul de modele străine, ne întoarcem la rădăcinile noastre!

La Bruxelles, dar și la Paris și în alte capitale europene, nu numai că vedem pe stradă tineri purtând iie, dar, din discuții, îți dai seama că foarte multă lume știe că iia este românească. Aceasta este vestea bună pe care am celebrat-o în cadrul conferinței ”Contribuția iei românești la patrimoniul cultural european” ”, a explicat europarlamentarul Laurențiu Rebega.

Parlamentul European nu este responsabil pentru conţinutul acestui articol. Articolul este subvenţionat din bugetul 400 al Grupului ENL.

New Profesional Consult-555×222

Comentarii

Comentariiile care conțin cuvinte injurioase/jignitoare și/sau acuzații, nu vor fi publicate pe site. Mai mult decât atât, cei care încalcă aceste reguli minime, vor fi blocați pe site și nu vor mai putea accesa publicația online ePitești.ro. Vă mulțumim pentru înțelegere!

New Profesional Consult 570×90