RELAȚIA UNIUNEA EUROPEANĂ – TURCIA | ePitesti
Posada 930 x 122

laurențiu rebega

RELAȚIA UNIUNEA EUROPEANĂ – TURCIA

Relația Uniunea Europeană – Turcia. Analiză de Laurențiu Rebega, europarlamentar, vicepreședintele Grupului Europa Națiunilor și Libertății din Parlamentul European.

Citiți și: LAURENȚIU REBEGA, DISCUȚII CU VIITORUL AMBASADOR AL SUA LA UE

„Ca membru al Delegației la Comisia parlamentară mixtă UE-Turcia sunt direct preocupat de relațiile diplomatice dintre Uniunea Europeană și Turcia, și, în mod special, dintre România și Turcia. De aceea, m-am gândit să fac o trecere în revistă a tot ceea ce înseamnă relațiile UE-Turcia, de la începuturi și până azi.

Puncte esențiale în relațiile UE – Turcia

Citiți și: EUROPARLAMENTARUL LAURENȚIU REBEGA, EVENIMENT ÎN PITEȘTI

Turcia, membru al UE

Turcia este membru asociat la Comunitatea Economică Europeană din 1963 și a candidat la aderare în 1987. A fost recunoscută drept stat candidat în 1999, dar negocierile nu au început înainte de 2005. Până acum, 16 dintre cele 35 de capitole au fost deschise și doar unul închis.

În noiembrie 2016 deputații europeni au adoptat o rezoluție care solicita înghețarea negocierilor ca urmare a represiunilor din Turcia, operate după încercarea nereușită de lovitură de stat din vara lui 2016: „Turcia nu afișează voința politică necesară pentru a reașeza acțiunile Guvernului pe calea sa europeană.”, au fost de acord cei mai mulți dintre deputații europeni.

Pe 26 aprilie, în cadrul unei dezbateri despre Turcia, președintele Parlamentului, Antonio Tajani, a spus că: „UE nu are nicio intenție de a le închide ușa cetățenilor turci, care ne rămân prieteni. Pe de altă parte, nu putem să ne întoarcem cu spatele când au loc evenimente opuse construcției europene. Libertatea presei și libertatea de exprimare sunt drepturi vitale pentru oricine dorește să adere la UE, iar pedeapsa cu moartea este o condiție inviolabilă.”

Deteriorarea relațiilor dintre UE și Turcia – aspecte importante

Turcia după lovitura de stat

Pe 15 iulie 2016 în Turcia a avut loc o tentativă eșuată de lovitură de stat organizată de Consiliul Păcii, un grup de militari din cadrul Forțelor armate ale Turciei. Lovitura de stat a fost confirmată atât de prim-ministrul Binali Yıldırım, cât și de președintele Recep Tayyip Erdoğan, care a chemat populația în stradă. Șeful Statului Major, Hulusi Akar, a fost luat ostatic, apoi a fost eliberat. Peste 290 de persoane au fost ucise în Ankara și Istanbul în timpul confruntărilor.

Deputații europeni, îngrijorați de deteriorarea situației drepturilor omului în Turcia

Comitetul pentru afaceri externe a mers într-o misiune de anchetă în Turcia în august anul trecut. Elmar Brok, șef de misiune la momentul respectiv, a declarat că evoluțiile recente au îndepărtat Turcia de UE. De asemenea, deputații europeni au dezbătut situația din Turcia, în plen, în mai multe rânduri.

Ceea ce trebuie remarcat este faptul că Turciei nu trebuie să i se permită să șantajeze Europa pe domeniul migrației. Turcia trebuie să înceteze conflictele cu statele europene (Germania, Olanda, Austria, și Grecia) și să învețe, cu adevărat, limbajul democrației și al dialogului diplomatic.

Încercarea Turciei de a adera la UE, sub o presiune fără precedent

De la comerț la NATO, UE și Turcia s-au bucurat de o relație productivă în multe domenii timp de multe decenii. Recent, însă, relațiile s-au răcit din cauza îngrijorărilor legate de situația democrației în țara în care sunt închise ziare și foarte mulți jurnaliști. Eurodeputații se întreabă dacă nu cumva a venit momentul regândirii felului în care UE cooperează cu Turcia. Relațiile UE-Turcia s-au răcit și în urma referendumului din Turcia din 16 aprilie 2017, care îi dă președintelui puteri noi și care ar putea duce la un dezechilibru al puterilor în stat.

Acordul de asociere

UE are posibilitatea de a încheia acorduri de asociere cu țările vecine, precum Islanda și Tunisia. UE are un astfel de acord și cu Turcia. În cadrul dezbaterii din 26 aprilie 2017 s-a propus crearea unui acord nou cu Turcia în domeniul comerțului și societății civile.

Uniunea vamală

-În decembrie anul trecut Comisia Europeană a propus aducerea la zi a uniunii vamale cu Turcia și extinderea relațiilor comerciale bilaterale. Odată ce se vor încheia negocierile, acordul va avea nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a intra în vigoare.

-Negocierile pentru uniunea vamală ar trebui folosite pentru ameliorarea situației drepturilor omului în Turcia, cred deputații europeni.

-UE este cea mai mare piață de export pentru Turcia (44,5%), în timp ce Turcia reprezintă a patra piață de export ca mărime pentru UE (4,4%).

Alte forme de cooperare

Atât Turcia, cât și țările UE sunt membre NATO. În plus, cooperează în problema migrației. În martie 2016 UE și Turcia au încheiat un acord pentru abordarea crizei migrației. Acordul a dus la micșorarea numărului de imigranți ilegali sosiți în Europa. Turcia a amenințat de mai multe ori că suspendă acordul pe migrație, acuzând UE că nu-și respectă angajamentele sale.

La rândul lor, deputații europeni au criticat, de nenumărate ori, mai multe aspecte ale acordului pe migrație, în special „condițiile pentru găzduirea refugiaților.”

Turcia și criza refugiaților

Pentru că găzduiește cea mai mare populație de refugiați din lume (trei milioane), Turcia joacă un rol esențial în rezolvarea crizei, fără să mai vorbim de cei peste un milion de migranți care au ajuns în UE pe mare anul trecut.

Aflat deja în al șaselea an, conflictul din Siria a avut ca rezultat cel mai mare dezastru umanitar din lume de la Al Doilea Război Mondial. Aproximativ 6,5 milioane de persoane au fost strămutate intern, în timp ce mai mult de 4,7 milioane au fost forțate să fugă în țările vecine.

În ceea ce privește situația din Turcia, președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat: „Parlamentul, în calitate de colegislator, este gata să joace rolul său la maximum pentru a contribui la un rezultat de succes în lunile următoare. Cu toate acestea, Parlamentul European este îngrijorat cu privire la libertatea presei și deteriorarea drepturilor omului în Turcia . Aderarea Turciei și criza refugiaților trebuie tratate separat.”

Turcia și referendumul constituțional din 16 aprilie 2017 în cifre

Pe 16 aprilie 2017 cetățenii turci din întreaga lume au fost invitați să își exprime votul cu privire la realizarea unor modificări constituționale propuse de actualul președinte, Recep Tayyip Erdogan, respectiv de Partidul AKP (Partidul pentru Justiție și Dezvoltare) și Partidul MHN (Partidul Mișcării Naționaliste).

Prezența la vot în Turcia și în diasporă a fost ridicată, aproximativ 83% dintre turci exprimându-și votul lor.

Rezultatul a fost foarte strâns, fapt care a lăsat loc la ample discuții. 51,41%, respectiv 25.158.025 dintre cetățenii turci, și-au exprimat acordul pentru introducerea amendamentelor în legea fundamentală, iar 48,59%, respectiv 23.777.091, s-au arătat împotriva modificării Constituției.

Cele 18 amendamente supuse votului popular prevăd modificarea anumitor prerogative ale puterii executive și legislative. Dintre acestea, cele mai importartante sunt următoarele:

-eliminarea funcției de prim-ministru și introducerea funcțiilor de vice-președinte

-numirea cabinetul ministerial și a vice-președinților este făcută de președintele Turciei

-actualul sistem de guvernare parlamentar este înlocuit cu un sistem prezidențial

-numărul locurilor în Parlament va fi de 600 (de la 550 câte sunt în acest moment), iar vârstă minima necesară pentru a candida în alegerile legislative va fi de 18 ani (în loc de 25 de ani, cât este în prezent)

-tribunalele militare vor fi eliminate

-președintele va putea numi 12 dintre judecătorii Curții Constituționale din Turcia, iar Parlamentul va numi alți 3 judecători. Numărul judecătorilor va fi 15, în loc de 17 câți sunt în prezent

-declararea stării de urgență de către Președinte trebuie să fie aprobată de Parlament.

În mediul urban, în orașe precum Izmir, Istanbul și Ankara, cetățenii turci s-au arătat mai degrabă împotriva modificărilor constituționale.

În orașele mai mici, precum Konya și Erzincan, în zona Peninsulei Anatoliene (în estul Turciei) și în zonele predominant rurale votul pentru introducerea amendamentelor în Constituție a predominat.

În diasporă, spre exemplu, mai mult de 60% dintre turcii care trăiesc în Germania, Olanda și Franța au susținut tabăra lui Erdogan. În schimb, cei care trăiesc în state precum România, Austria, Azerbaijan sau Rusia au fost preponderant împotriva noilor măsuri propuse.

Incidentele nu au lipsit nici de-a lungul campaniilor derulate de partidele pro și contra subiectului referendumului, nici în ziua votului.

Deși UE și Turcia cooperează în orice domeniu, de la comerț până la migrație, relațiile au devenit tensionate în ultimii ani

La Bruxelles, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a menționat că amendamentele constituționale și mai ales implementarea lor vor fi analizate prin prisma obligațiilor pe care Turcia le are în calitate de stat candidat la Uniunea Europeană. Președintele Parlamentului European s-a arătat îngrijorat de potențialitatea introducerii în următoarea perioadă în Turcia a pedepsei cu moartea, element inacceptabil pentru un stat candidat la Uniunea Europeană. În condițiile prelungirii stării de urgență din Turcia cu încă trei luni, Antonio Tajani a făcut apel și la respectarea drepturilor omului și a statului de drept.

La Paris, Berlin și Viena, alți leaderi europeni s-au arătat rezervați și au subliniat faptul că votul de la referendum ilustrează o societate profund divizată.

Observatorii internaționali au declarat că referendumul din Turcia nu a respectat standardele internaționale și că opoziția nu a avut oportunități de campanie egale.

Partidele de opoziție din Turcia au contestat rezultatul, în timp ce Parlamentul de la Ankara a convenit să prelungească starea de urgență timp de trei luni, permițând Guvernului să se pronunțe prin decret.

În timp ce unii analiști anticipează că rezultatul votului privind modificarea Constituţiei Turciei „anunţă o lungă perioadă de instabilitate”, susținătorii referendumului afirmă că Turcia a trecut într-o nouă etapă de prosperitate.”

Parlamentul European nu este responsabil pentru conținutul acestui articol. Articolul este subvenționat din bugetul 400 al Grupului ENL.

New Profesional Consult-555×222
Nisan 570×90