Fundaţia – Fundaţia şi Imperiul de Isaac Asimov
Pentru mine este al doilea roman de Asimov pe care-l citesc. Scrise sub forma unei trilogii la începutul anilor cincizeci. Presupun că sunt baza de inspiraţie pentru ciclul cinematografic Războiului stelelor a lui George Lucas.
Hari Seldon un expert al psihoistoriei prezice pieirea Impeiului format în Galaxie. El este exilat la marginea acesteia ppentru a forma o Fundaţie dedicată scrierii Enciclopediei Galactice. de fapt Fundaţia devine sursa unei alternative a imperiului galactic şi începe să se dezvolte pentru că deţine tehnologiile atomice care-i permite să înceapă să domine zona apropiată din galaxie. Dezvoltarea pe sute de ani a Fundaţiei se face prin crize determinate de promotorii religiei Fundaţiei sau negustorii acesteia intraţi în conflict cu alte sisteme solare. Aceste crize au fost prevăzute de Hari Seldon şi periodic el face preziceri de soluţionare ale crizelor prin sisteme video de înregistrare care reţin previziuunile sale.
Imperiul se prăbuşeşte dar şi Fundaţia intră într-o criză în care învingătorul acesteia este Catârul, un personaj de excepţie. El însă trebuie să găsească şi să anihileze a doua Fundaţie de la celălat capăt al Galaxiei fondată simultan de Hari Seldon.
Ce m-a frapat că aceşti locuitori ai galaxiei posedă ştiinţa zborului supra-luminic în hiperspaţiu, dar unii au renunţat la tehnologia atomică trecând la surse de energie clasice, un fel de germani de azi, iar cei din Fundaţie sunt posesorii tehnologiei nucleare, adică un fel de francezi!
The Talbot Odissey de Nelson de Mille
Acest roman scris în 1984 şi este tipic pentru perioada Războiului Rece. Este un roman cu spioni americani şi sovietici care caută să anihileze cealaltă putere. Opinia mea este că spionii căutau să afle secretele celorlalţi, dar erau conştienţi de anihilarea reciprocă.
Autorul imaginează o catastrofă provocată de explozia unui dispozitiv nuclear deasupra SUA care să provoace un Impuls Electromagnetic (EMI) care să distrugă toate computerele şi sistemele de comunicaţie să aducă pe americani la bunul plac sovietic. Autorul ignoră faptul că sistemel navale americane portavioane şi mai ales submarinele cu propulsie nucleare nu ar fi afectate de acest incident catastrofic.
Locul intrigilor este reşedinţa de vacanţă de la Glen Cove din perferiile New Yorkului a Misiunii sovietice la ONU.
Romanul este din seria de tip Die Hard cu rezolvarea pozitivă în ultimul moment al unui superagent american Patrick O’Brien, fost poliţist şi angajat al unei firme de avocatură, un fel de Bruce Willis.
Ca subiect central al romanului este prezenţa în serviciile secrete americane a unui cârtiţe a spionajului sovietic, denumite generic Talbot. Aceasta era şi obsesia lui William Casey, şeful CIA din timpul preşedintelui Reagan . Cam toţi seniorii din roman au avut legături în vremea celui de-al doilea Război Mondial cu OSS serviciul din care provine CIA. Acesta era format din membri elitei politice, financiare şi mai ales intelectuale americane. Romanul este şi un omagiu acestor eroi ai războiului mondial care reuşesc să rezolve criza provocată de spionii sovietici la New York. De fapt potrivit manierei sovietice nu este un singur Talbot ci se dovedeşte că sunt o troică, adică sunt trei trădători.
Aş mai face un comentariu. În roman apare şi personajul transfug din România. Este vorba de Claudia Lepescu fiica contelui Ilie Lepescu. Este amuzantă documentarea romancierului, românii nu aveau ranguri nobiliare occidentale, erau boieri, sau descendenţii voievozilor pământeni şi ai fanarioţilor se autodenumesc prinţi, care este o denominaţie falsă şi forţată. Prinţi şi prinţese în România modernă erau doar membrii familiei regale româneşti. Claudia este pe de altă parte curvă securistă. De fapt nu este Claudia, ci Magda Creangă, o infractoare ţinută într-un lagăr (!!!???) controlat de KGB. Eu am mari îndoieli că o tânără deţinută şi torturată de Securitate (românească, nu sovietică) ar face jocul spionilor sovieici, ci ar fi defectat şi ar fi mărturisit autorităţilor americane legăturile cu securitatea. Curva securistă era larg folosită în România pentru a spiona pe străini, dar ca premiu putea pleca cu v’un dobitoc de italian şi i se fâlfâia de securiştii români ulterior.
Romanul este scris într-o engleză foarte abordabilă este simpatic şi se citeşte cu interes.
Pleacă repede şi întoarce-te târziu de Fred Vargas
Fred Vargas este pseudoniumul franţuzoaicei Fredereique Aodouin-Rouzeau, cu un doctorat un istoria medievală a marii molime, ciuma din 1348. S-a specializat în romane poliţiste de mare succes.
Joss Le Guern fost comandant de vas alungat de pe mare de ticăloşia unor armatori ajunge la Paris să îşi asigure existenţa recitând cu voce tare într-o piaţă pariziană anunţuri trimise de diverşi. La un moment adt începe să primească mesaje ciudate. Acestea sunt descifrate de un comisar de poliţie ca anunţând ciuma. Apoi apar şi victime strangulaţi, dar arătând ca şi cum ar fi murit de ciumă. Enigma este rezolvată de comisarul Adamsberg care apelează la experţi în texte medievale şi identifică pe criminali în membri unei familii preocupaţi să moştenească averi. Roman simpatic şi merita citit pe plajă.
