Pe 20 septembrie se va da startul recensământului populaţiei şi al locuinţelor, primul de după integrarea României în Uniunea Europeană. Afla tot ce e nevoie despre recensamant.
La recensământ, se înregistrează cetăţenii români cu domiciliul în ţară, indiferent dacă la momentul de referinţă al recensământului se află pe teritoriul ţării ori se află în străinătate, precum şi persoanele de altă cetăţenie ori fără cetăţenie care au domiciliul sau au reşedinţa în România. De asemenea, se înregistrează şi clădirile de locuit, precum şi locuinţele situate în orice clădire, indiferent de formă de proprietate, de pe teritoriul României.
Pentru înregistrarea corectă a datelor de identificare a persoanelor, vor putea fi prezentate următoarele documente: actul de identitate, certificatul de naştere în cazul minorilor. În acelaşi timp, pentru persoanele de altă cetăţenie ori fără cetăţenie, se pot prezenţa documente de trecere a frontierei sau documente eliberate de autorităţile române care atesta dreptul de şedere pe teritoriul României. Refuzul de a furniza personalului de recensământ a informaţiilor prevăzute în programul de înregistrare sau furnizarea de date eronate sau incomplete se sancţionează cu amendă de la 1.500 la 4.000 de lei. Toate informaţiile trebuie să rămână confidenţiale.
Prefectul Gheorghe Davidescu susţine că „dacă un cetăţean nu vrea să îşi dea CNP, nu cred că ar fi motiv pentru a fi amendat, din moment ce oferă toate celelalte date necesare. Amenda se dă dacă omul refuză ostentativ să ofere informaţiile cerute de formulare. Altfel, amenda este destul de mare”, a precizat prefectul, care a mai explicat că în jurul datei de 20 încep toate demersurile. Atunci, cetăţenii vor primi şi informaţiile exacte privind ziua în care recenzorii vor veni să ceară datele necesare, pentru a fi acasă.
Ordonanţa prevede că pot fi folosite şi surse indirecte. Astfel, persoanele absente temporar de la domiciliu pot fi înregistrate pe bază informaţiilor de la celelalte persoane din locuinţa, a informaţiilor de la vecini sau de la primărie.
La ce întrebări veţi răspunde
Pentru recensământ, au fost elaborate o serie de formulare cuprinzând diferite întrebări la care cetatentii vor răspunde în faţă recenzorului.
Astfel, trebuie precizat numărul complet al persoanelor din locuinţa, inclusiv persoanele prezente, persoanele temporar absente, precum şi persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată. În acelaşi timp, va fi menţionat şi motivul absenţei acestora.
Gradul de rudenie, starea civilă şi numărul copiilor sunt alte întrebări la care persoană intervievată trebuie să răspundă.
Persoanele care locuiesc împreună, dar nu sunt căsătorite, pot alege să bifeze căsuţă privind uniunea consensuală.
Alte întrebări se referă la dificultăţile de vedere, auz sau de îngrijire proprie, precum şi la cauzele lor. Locul de muncă şi domeniul de activitate, studiile efectuate şi formă de protecţie de care beneficiază persoanele intervievate în caz de şomaj sunt alte întrebări de pe lista recenzorilor.
De asemenea, pe formulare este trecută menţiunea „persoana este liberă să-şi exprime propria opţiune, fără nicio constrângere” înainte de întrebări precum: „Cărei religii consideră persoană că îi aparţine?” sau „Cărei etnii consideră persoană că îi aparţine?”.
Pentru persoanele plecate în străinătate va fi trecut în formulare, pe lângă datele personale precum nume, prenume sau CNP, şi ţara în care respectivul este plecat şi de cât timp se află acolo. Referitor la persoanele plecate în străinătate, există şi întrebări legate de locul de muncă al acestora, dar şi de trimiterea banilor în ţară.
Referitor la clădire, trebuie prezentate informaţii despre formă de proprietate a imobilului, numărul de camere, dar şi numărul de persoane care locuiesc la acea adresă. Alte întrebări se referă la reabilitarea locuinţei, la tâmplăria ferestrelor, la instalaţia de alimentare cu apa, la deţinerea unui closet şi modul de încălzire a locuinţei.
