Primarul Tudor Pendiuc a precizat că 61 de persoane decedate au fost descoperite, la referendumul de duminică, ca figurând cu drept de vot pe listele electorale. „Ştiam că există 61 de decedaţi care se află pe listele electorale. Am transmis prefecturii datele.
Luni de dimineaţă, am constatat că aveam peste 60 de decedaţi sesizaţi. Un cetăţean a zis că bunica i-a murit şi a întrebat de ce e trecută pe liste. Preşedintele secţiei nu a uat nicio măsură. O fi fost vreo secţe de votare şi pe sus. Am auzit ieri inepţii la televizor, că responsabili de actualizare liste electorale sunt primarii. Noi transmitem baza de date la Direcţia de Statistica. Ei fac mai departe lista. Unde a decedat cetăţeanul, se eliberează un certificat de deces. Teoretic, prin sistemul automat se înregistrează. Dacă sunt oameni care au interdicţie să voteze, datele lor ajung la statistică”, a afirmat Pendiuc.
Subprefectul Gheorghe Marin a anunţat că astăzi va primi de la primarii argeşeni datele privind cetăţenii decedaţi în perioada 2002-2012, date urmând să fie centralizate la MAI. „Am primit o solicitare de la Bucureşti să transmitem o evidenţă a persoanelor decedate în perioada 2002-2012. Mâine (nr. astăzi) până la ora 15, aştept datele privind persoanele cu acte de deces emise în această perioadă din partea primăriilor. Aceste date vor fi trimise la Bucureşti, unde vor fi centralizate, pentru o situaţie clară la nivelul MAI. Până nu se ia decizia respectivă, toate acestea sunt cifre moarte”, a menţionat subprefectul.
Confuzie întreţinută?
Gheorghe Marin opinează că toată confuzia privind actualizarea listei electorale a fost menţinută într-o stare haotică în mod intenţionat, pentru că astfel a putut fi folosită de partidele politice, în funcţie de cine ajungea la putere. „Este o confuzie întreţinută, am impresia. Există evidenţe la primării, la Biroul de evidenţa populaţiei, la Casa de Asigurări de Sănătate şi la Ministerul Muncii. Ar trebui ca toate aceste baze să coincidă. Dar nu coincid. La noi, o dată cu plecarea afară au apărut problemele. Cei care au plecat nu mai sunt stabili în ţară. Evidenţa cea mai sigură o are CNAS. Ei au, teoretic, în baza de date pe toţi românii. Dacă nu eşti în baza de date a lor, nu eşti asigurat, nu exişti. La ei cred că este cea mai actualizată şi mai sigură bază de date. Cert este că nu poate fi un număr mai mare de alegători acum ca în urmă cu 11 ani. Este clar că am avut o scădere demografică”, a menţionat el.
Au existat şi intervenţii ale unor reprezentanţi ai asociaţiilor persoanelor cu handicap care au atras atenţia că, deşi le-a fost retras dreptul unor persoane cu handicap fără discernământ să voteze, ei s-au aflat pe listele electorale. Cum se poate să rămână acolo? Subprefectul susţine că ar fi trebuit eliminate: „Atâta timp cât eşti născut, ai CNP. Dar trebuie scoşi de pe listă cei care nu au dreptul de vot, pentru că le-a fost luat prin decizie judecătorească, indiferent că vorbim de persoane fără discernământ sau despre persoane care sunt private de libertate şi au drepturile retrase de o instanţă judecătorească”.
