Din durere și pierdere, spre putere: Andreea Trandafirescu lansează „Și tu poți!”. Povestea impresionantă din spatele cărții

Într-o perioadă în care tot mai mulți copii și adolescenți se confruntă cu anxietate, nesiguranță și presiunea de a fi „suficient de buni”, psihologul Andreea Trandafirescu lansează volumul „Și tu poți!”, o carte gândită ca un sprijin emoțional atât pentru tineri, cât și pentru părinți.

„Și tu poți!” nu este doar o carte motivațională pentru copii și adolescenți, ci o invitație de a te privi în oglinda sufletului exact așa cum ești.

Andreea Trandafirescu, psiholog clinician, jurnalist și prezentator TV, vorbește deschis în cartea sa despre emoții, nesiguranțe și despre forța interioară pe care mulți tineri o au fără să o conștientizeze.

Volumul s-a născut din dorința autoarei de a crea un spațiu în care emoțiile să fie trăite și asumate, nu ascunse sau evitate.

Așa cum spune chiar ea, cartea este „o invitație de a trece prin viață, nu pe lângă ea”.

Iar ceea ce dă un farmec aparte acestei cărți este dimensiunea personală din spatele ei: autoarea spune că, în timpul procesului de scriere, a realizat cât de mult au modelat-o propriile experiențe dureroase, inclusiv pierderea părinților, învățând să privească suferința dintr-o perspectivă diferită.

,,Invitație de a trece prin viață, nu pe lângă ea”

Pentru a afla ce se află, de fapt, în nucleul acestei cărți și care sunt experiențele, convingerile și emoțiile care au stat la baza ei, am stat de vorbă chiar cu autoarea, Andreea Trandafirescu.

Ce te-a inspirat să scrii cartea și de ce ai simțit că mesajul „Și tu poți!” e important pentru copii și adolescenți?

,,Cartea a apărut din dorința de a crea un spațiu în care emoțiile să fie trăite și asumate, nu evitate.

Este o călătorie care te poartă cu lejeritate de la râs și entuziasm la momente de introspecție, pentru ca apoi să te readucă într-o zonă de liniște, din care poți privi diferit propriile provocări și descoperi perspective noi.

Am simțit că mesajul <<Și tu poți!>> este esențial pentru copii și adolescenți, pentru că mulți dintre ei cresc fără să conștientizeze cât de mult pot, cât de valoroși sunt și câtă forță există deja în interiorul lor.

Trăim într-o lume în care li se spune adesea cine sunt sau, mai ales, ce nu pot face – uneori prin negativism, alteori printr-o autoritate rigidă care ajunge să stingă visuri.

Cartea vine ca un contrapunct la toate aceste voci: un îndemn de a se desprinde de critică, de a-și asculta propria voce și de a prelua controlul propriei vieți.

Este, în esență, o invitație de a trece prin viață, nu pe lângă ea; de a-și asuma experiențele și de a înțelege că echilibrul se construiește tocmai din contraste. Pentru că este greu să ai succes dacă nu știi, în primul rând, că ești de neoprit.”, ne mărturisește Andreea.

,,Cunoașterea propriei lumi interioare”

Așadar, mesajul central al cărții pleacă de la o realitate tot mai prezentă în rândul noilor generații: mulți copii cresc fără să știe cât valorează cu adevărat.

Din experiența ta de psiholog, care sunt cele mai frecvente blocaje emoționale sau de încredere cu care se confruntă copiii și adolescenții azi?

,,Cele mai frecvente blocaje apar în jurul încrederii în sine și al modului în care copiii și adolescenții ajung să se perceapă.

Mulți ajung la anxietate pentru că sistemul le induce ideea că nu sunt suficient de buni, că nu pot așa cum pot alții sau că nu au voie să greșească, deși greșeala este, în realitate, un profesor excelent.

Aceste convingeri devin, în timp, piedici în dezvoltarea lor.

Aceste blocaje sunt influențate puternic și de condițiile impuse de mediul educațional.

Așa cum spune și mentorul meu, sistemul nostru de educație păstrează adesea elemente din <<școala veche>>, cu un ton puternic anxiogen, bazat pe rușine, pedeapsă, memorare fără înțelegere și presiunea notelor, mai mult decât pe dezvoltarea curiozității copilului.

Într-un astfel de context, copilul învață mai degrabă să evite greșeala, să nu aibă inițiativă pentru a evita un posibil eșec, să nu exploreze opțiunile cu mult curaj.

Problema este că această abordare <<veche>> devine din ce în ce mai puțin relevantă pentru viitor.

La momentul la care citiți acest articol, lucrurile se schimbă rapid.

Competențele cerute pe piața muncii evoluează constant. Multe dintre meseriile viitorului nici măcar nu există încă.

În acest context, accentul nu mai poate fi pus doar pe acumularea de informații, ci pe dezvoltarea unor abilități precum gândirea critică, adaptabilitatea, comunicarea, competențele digitale, inteligența emoțională, luarea deciziilor și alfabetizarea financiară primară.

Și, pentru că vorbim despre abilități reale, cred că totul începe cu ceva și mai profund: cunoașterea propriei lumi interioare.

Este important ca cei mici să învețe încă de la vârste fragede să își recunoască emoțiile, să le înțeleagă și să știe de ce simt ceea ce simt.

Vă spun și un secret: cea de-a doua carte va fi dedicată vârstelor preșcolare și școlare, dar și părinților care își doresc ca cei mici să se <<împrietenească>> cu ceea ce simt.”, precizează Andreea.

,,Am simțit și eu asta”

În acest context, provocarea nu ține doar de identificarea problemelor, ci și de găsirea unei forme prin care aceste teme să poată fi înțelese și asumate mai ușor de cei mici.

Cum ai reușit să transformi ideile din psihologie într-o poveste accesibilă și atractivă?

,,Am ales să nu prezint conceptele din psihologie într-un mod teoretic, ci să le transpun în situații reale, ușor de recunoscut.

Am plecat de la ideea că oamenii, indiferent de vârstă, nu rezonează cu definiții, ci cu experiențe în care se pot regăsi.

Am construit cartea în jurul unor trăiri și contexte familiare, astfel încât cititorul să poată spune: <<am simțit și eu asta>> sau <<am trecut prin ceva asemănător>>.

În momentul în care apare această identificare, mesajul nu mai este perceput ca o lecție, ci ca o conversație sinceră.

Am evitat limbajul de specialitate și am ales simplitatea, pentru că ideile valoroase nu trebuie complicate pentru a avea impact.

Dimpotrivă, atunci când sunt exprimate clar și apropiat de realitatea cititorului, ele devin mai ușor de înțeles, de acceptat și, mai ales, de aplicat.”, adaugă Andreea Trandafirescu.

,,Cel mai important sprijin din viața unui copil…”

De aici și ideea unei cărți construite nu ca o lecție de psihologie, ci ca o experiență în care cititorul să se poată recunoaște.

Spune-ne ce ai vrea să simtă sau să înțeleagă un copil după ce termină cartea? Dar un părinte?

,,Mi-aș dori ca un copil sau adolescent să simtă, în primul rând, că nu este singur. Să înțeleagă că ceea ce trăiește este valid și că poate cere ajutor, dar și că are în interiorul lui resursele necesare pentru a merge mai departe.

Să capete încredere în sine și să descopere că poate deveni propriul său sprijin.

Pentru un părinte, mi-aș dori să fie o invitație la reamintire și la reconectare. Să-și amintească faptul că a fost, la rândul lui, adolescent, cu frici, întrebări și nesiguranțe. Să înțeleagă că, dincolo de diferențele de vârstă, există o continuitate între el și copilul său.

Mi-aș dori ca părinții să aibă mai multă înțelegere pentru modul în care copiii reacționează în fața provocărilor și să păstreze speranța.

În final, cel mai important sprijin din viața unui copil rămâne părintele.”, mai adaugă psihologul.

,,E suficient să nu renunți”

Observ că, din ce ne-ai povestit, dincolo de orice explicație teoretică, cea mai importantă pentru tine rămâne emoția pe care cartea o lasă în sufletul cititorului.

Dacă ai putea transmite un singur mesaj unui copil sau adolescent care se simte nesigur pe el, care ar fi acela?

,,Nu tot ce gândești despre tine este adevărat, mai ales în momentele în care nu te simți bine cu tine.

Nesiguranța apare la toți, nu e ceva în neregulă cu tine. Nu te definește, e doar o etapă prin care treci.

O să greșești și e normal. Din greșeli începi, de fapt, să înțelegi lucrurile și să capete sens pentru tine.

Poate acum nu vezi asta, dar ai resurse. Doar că se construiesc în timp, nu apar dintr-odată.

Nu trebuie să ai totul clar. E suficient să nu renunți.”

,,Pierderea părinților mei: Din ceea ce pare rupt, începe reconstrucția”

Dincolo de mesajele transmise cititorilor, procesul de scriere a devenit pentru Andreea Trandafirescu și o formă de introspecție profundă, un parcurs prin care a redescoperit lecțiile lăsate de propriile experiențe și modul în care suferința poate remodela lumea interioară.

Psihologul ne-a povestit și despre felul în care pierderea părinților a schimbat perspectiva din care privește durerea, reconstrucția și puterea de a merge mai departe:

Ce ai descoperit despre tine în timp ce scriai această carte?

,,Am descoperit că lumea interioară poate fi reorganizată. Că acel puzzle care părea spart în mii de piese poate fi, în timp, refăcut, iar imaginea de ansamblu poate fi redesenată.

Pierderea părinților mei a fost una dintre cele mai dificile experiențe, dar m-a învățat să privesc altfel suferința. Am înțeles că nu putem controla tot ce ni se întâmplă, dar putem alege cum ne raportăm la acele experiențe.

Iar uneori, exact din ceea ce pare rupt, începe reconstrucția.”

Prin „Și tu poți!”, Andreea Trandafirescu aduce în fața cititorilor o carte care vorbește deschis despre emoții, nesiguranțe și puterea de a te reconstrui atunci când simți că totul se destramă.

Este un volum care se adresează nu doar copiilor și adolescenților, ci și părinților care vor să înțeleagă mai bine prin ce trec cei mici și cum îi pot sprijini.

Autoarea ne-a mărturisit că pregătește deja un nou proiect editorial, dedicat copiilor de vârste mai mici și părinților care își doresc să îi ajute să înțeleagă mai bine ceea ce simt.

Cartea „Și tu poți!” poate fi achiziționată de pe platforma Cărturești.

Din durere și pierdere, spre putere: Andreea Trandafirescu lansează „Și tu poți!”. Povestea impresionantă din spatele cărții