,,Sunt în PNL din 2002 și nu plec!” Alina Gorghiu, mesaj dur pentru Ilie Bolojan

Deputatul PNL de Argeș, Alina Gorghiu, a fost invitata podcastului HotSpot, realizat de HotNews, unde a abordat mai multe subiecte legate de situația din Partidul Național Liberal din ultima perioadă.

Redăm, în continuare, integral interviul realizat de HotNews:

,,Alina Gorghiu recunoaște că și ea, dacă ar fi fost în locul lui Ilie Bolojan, s-ar fi simțit „vexată” de faptul că Adrian Veștea a fost desemnat premier fără ca președintele PNL să fie anunțat.

Dar Gorghiu susține, într-un interviu pentru publicul HotNews, că liderul liberalilor ar fi trebuit să treacă peste acest „deranj legitim”.

În locul lui Bolojan, „aș fi apucat cu două mâini această variantă”.

Ea explică de ce.

Gorghiu spune ce n-au făcut niciodată „Predoiu, Toma Petcu, terminând cu Hubert Thuma”.

Spune că orgoliul s-a umflat în șeful partidului liberal. Și povestește ce a făcut Bolojan când l-a sunat Veștea.

Critici la Ciucu și USR, după problemele cu legea: „Du-te, nene, acasă”

Alina Gorghiu se numără printre liberalii care au rămas de partea lui Adrian Veștea după desemnarea acestuia pentru funcția de premier. Și printre cei care se bat să rămână în partid. Ea a contestat în instanță deciziile prin care conducerea PNL a sancționat parlamentarii ce au votat pentru învestirea guvernului.

Fosta președintă a PNL respinge acuzațiile de trădare și spune că liberalii care l-au votat pe Veștea nu au acționat împotriva partidului. Dimpotrivă, au susținut un premier liberal, „ceea ce nu e trădare, ci o obligație”.

„Sunt în PNL din 2002”

HotNews: Doamnă Alina Gorghiu, l-ați trădat pe președintele PNL, Ilie Bolojan?

Alina Gorghiu: Răspunsul scurt este „Nu”. Pentru că în politică, să știți, nu trădezi oameni. În politică trădezi principii, dacă le trădezi. Sunt în Partidul Național Liberal din 2002.

– Încă sunteți?

– Sigur că încă sunt. Şi voi fi în continuare. Nu știu ce va face Ilie Bolojan, dar eu sigur rămân în Partidul Național Liberal.

Dacă faceți referire la niște decizii prin care anumiți colegi ar vrea să ne sancționeze pentru că am îndrăznit să votăm un premier liberal, acele decizii sunt contestate în instanţă și sunt convinsă că vor fi o altă filă de istorie urâtă a acestui partid.

O filă în care am ajuns să sancționăm libertatea de conștiință și libertatea de exprimare cu propuneri de excludere din partid.

Sunt foarte hotărâtă să rămân în acest partid și am spus că din acest partid plec acasă.

PNL mi-a oferit atât de multe de-a lungul acestor ani, încât nu mi-aș permite niciodată să mă aplec mai degrabă asupra cultului personalității unui președinte decât asupra interesului partidului. Și cu asta cred că v-am răspuns și în numele colegilor mei, care nu sunt nu sunt puțini. Trebuie să respectăm și opinia unor oameni care, ce să vezi, nu se suprapune cu opinia liderului de partid.

– Aceşti oameni vor forma Partidului Liberal Conservator?

– Ăsta e un fake news pe care trebuie să-l cataloghez ca atare. Nici măcar un telefon n-am primit de la colegii de la gazeta care a scris această minunată știre (G4Media, n.r.), din care am aflat că se face o platformă liberal-conservatoare.
Referire la execuțiile din piața publică

– Dar cine este această aripă liberală? Aripa Thuma, „aripa puciştilor”, „aripa trădătorilor”?

– Prietenii domnului Bolojan o numesc așa pentru că eticheta a pornit de la echipa de susținători din jurul domniei sale, care refuză să accepte orice altfel de idee în interiorul partidului.

Ați văzut o propunere de excludere a noastră, dar știți motivele? Că, de altfel, în piața publică au mai fost executați alții, dar măcar li se citeau motivele și erau chemați, aveau dreptul să spună părerea, aveau dreptul să se apere. Ați văzut vreun motiv?

„Pentru mine, asta e o obligaţie, nu trădare”

– Hotărârea Congresului PNL spune că aţi „încălcat în mod repetat obligația de a apăra opțiunile politice și deciziile adoptate de PNL participând la acțiuni și demersuri contrare interesului partidului”.

– În general, nu excluzi pe cineva pentru generalități. Pentru că, pe o frază de genul „ați trădat interesele partidului”, am putea să-i excludem trei sferturi din partid.

Vă dau un exemplu: pentru mine, a vota un premier liberal este o obligație, un gest de responsabilitate, nu e o trădare.

Văd că pentru alții, acum, poziția de a vota un guvern minoritar PSD, cu premier PSD, chiar și cu condiții, pare a fi o atitudine firească. Puneți-le în oglindă și o să constatați că nu există niciun fel de motiv, dar niciun fel de motiv, nici măcar unul care să ne fi fost adus cunoștință pentru care să fim supuși unui asemenea tratament.

Toate opiniile pe care le-am avut eu și alții colegi au fost formulate în interiorul Birolului Politic Național. N-ați văzut vreun interviu, vreo reacție publică în care să critic sau să mă disociez de deciziile din interiorul partidului.

Și am să vă mai spun un lucru care este omis deliberat de anumiți colegi din partid atunci când ies public.

Niciunul din colegi, începând cu Gorghiu, terminând cu Predoiu, începând cu Toma Petcu, terminând cu Hubert Thuma și așa mai departe, n-a votat împotriva deciziilor pe care Ilie Bolojan le-a propus în interiorul partidului. Niciodată! Vorbesc despre deciziile guvernamentale, de politici publice.

Voturile noastre întotdeauna au fost pentru PNL. Nu doar în interior, ci și în Parlament și prin poziționări publice.

„Da, PSD a generat această criză prin moţiunea de cenzură”

– Dar poziţionările publice au fost mai puţin vizibile atunci când Guvernul Bolojan era atacat de partenerii de coaliţie de la PSD…

– Ce-o să facem? O să dăm afară trei sferturi din partid care nu au avut poziționări pro Ilie Bolojan atunci când a atacat PSD-ul prin moțiunea de cenzură? Foarte mulți membri nu se exprimă public, nu se exprimă în scris.

Dar intraţi pe pagina mea de Facebook: am spus că PSD a generat această criză prin moţiunea de cenzură. Nici măcar asta nu poate fi trecută în rechizitoriu pe care mi l-au făcut colegii în lipsă.

Am spus: da, PSD a generat această criză prin moţiunea de cenzură.

Dar pot să vă spun la fel de responsabil că astăzi, la aproape două luni de zile de la momentul moțiunii de cenzură, PNL este cel care nu face decât să continue această criză politică.

– Şi atunci ce s-a întâmplat?

– Două lucruri ne-au despărțit în ultimul trimestru. 1. Userizarea partidului nostru.

O spun cu foarte mare tristețe. Gândiți-vă că am avut un guvern care, din cinci miniștri şi doi vicepremieri arondați PNL, un singur minister a fost ocupat de un membru PNL.

Această USR-izare s-a făcut treptat şi fără voinţa partidului. În interior, s-a discutat în două şedinţe despre această apropiere şi, într-o proporţie covârşitoare, opinia a fost că nu este dorită schimbarea din mers a ideologiei partidului şi a resursei umane în direcţia prograsismului.

În guvernul Adrian Veştea, pe care noi l-am vrut învestit, am fi avut un premier liberal, un vicepremier liberal, cinci miniștri liberali și doi apropiați de PNL, Alexandru Nazare și Florin Zaharia.

Despre statul în opoziție

Al doilea lucru: partidul ăsta n-a intrat în alegeri spunând că vrea să meargă în opoziție. Noi am candidat cu arme și muniții, cu toate bagajele, pentru a guverna cu un program de guvernare, cu oameni care au explicat ce reforme facem, cu un proiect pentru a face reforma statului.

Astăzi, ne vedem puși în fața unui proiect pe care Ilie Bolojan îl dorește pentru PNL sau mai degrabă pentru domnia sa, un proiect care a însemnat opoziţie pentru ani buni.

Or, ăsta nu poate fi un proiect acceptabil pentru un partid care are aproape jumătate din primarii României. Cu 13-14%, să crezi că te poți duce în opoziție și te poți exprima pro-reformă de acolo e o iluzie pe care nu poți să o vinzi cu succes membrilor de partid.

„Puțină consecvență şi puţin mai mult dialog nu ne-ar strica”

– PNL a propus un nume de premier, Siegfried Mureşan.

– PNL a propus mai multe. În ultimele zile ale săptămânii a tot propus lucruri schimbându-și opțiunea mai degrabă de la o zi la alta decât să fie consecvent.

PNL a propus, prin vocea președintelui, atunci când au fost consultările la Cotroceni, două scenarii: 1. guvern minoritar PSD cu premier PSD.

– În baza unui acord politic.

– Întotdeauna în baza unui acord politic se face acest exercițiu și e bine că este așa, ca să nu repetăm greșelile trecutului.

Şi varianta 2: un guvern PNL-USR-UDMR, cu un premier agreat.

Dacă e ceva ce mă deranjează acum foarte tare, este faptul că în spațiu public se spune despre PNL că nu ne ținem cuvântul.

Și că ne schimbăm opinia în funcție de bula din online în care suntem. În urmă cu o săptămână, Siegfried Mureşan spunea, într-un interviu cu Mircea Marian, că PNL trebuie să meargă în opoziție.

– Asta era decizia luată în Biroul Politic Naţional.

– Da, dar eu vă spun că un partid de 151 de ani nu poate să aibă azi o decizie și mâine alta, la 180 de grade. Nu mai poţi fi privit ca un partid credibil.

El a spus așa: cei care au votat premier Adrian Veștea trebuie omorâți, lapidați, distruși și trimiși de pe Pământ pe altă planetă. Pentru că au votat un premier liberal.

Iar astăzi ne cer votul pentru un premier liberal, Sigfrid Mureșan. Puțină consecvență şi puţin mai mult dialog nu ne-ar strica.

„Unde s-a discutat în partid varianta cu premier PSD?”

– Situațiile nu sunt aceleași, pentru că Siegfrid Mureșan a fost propunerea PNL pentru funcția de premier în urma unei decizii în cadrul partidului, în vreme ce Adrian Veștea a fost desemnat fără o negociere cu conducerea partidului.

– Dar puteți să-mi spuneți, apropo, guvern minoritar cu premier PSD unde a fost discutată? Unde s-a discutat în partid? Știu că vă încurc.

– După moţiunea de cenzură, Ilie Bolojan a spus că PSD are responsabilitatea guvernării, că trebuie să pună ceva în loc, şi, dacă nu o să propună o soluţie, PNL poate prelua guvernarea.

– Sunt două decizii care s-au luat de Ilie Bolojan fără să treacă prin interiorul partidului. Acest pol de dreapta și îndreptarea noastră către USR nu e o decizie luată în interior.

2. Această discuție de a susține un guvern minoritar PSD, cu premier PSD, cu acord politic, cu condiții, a fost o discuție care nu s-a făcut în interiorul partidului.

„Dacă aş fi fost în locul lui Bolojan, m-aş fi simţit vexată”

– Dumneavoastră, când ați aflat de desemnarea a domnului Adrian Veştea?

– Era o duminică dimineață, după conferința de presă a președintelui Nicușor Dan.

– Domnia sa a avut discuţii înainte. Dumneavoastră nu v-ați simțit trădată că un coleg de partid discută în numele partidului, fără să vă consulte pe dumneavoastră?

– Nu credeți că folosim cuvântul „trădare” prea ușor în anul de grație 2026? Aruncăm cu etichete și cu cuvinte mult prea ușor.

Nu, nu m-am simţit. Dacă aş fi fost în locul președintelui Ilie Bolojan, da, m-aș fi simțit vexată. Dar, în același timp, aș fi apucat cu două mâini această soluție.

Gândiți-vă în ce situaţie suntem astăzi: o situație în care Ilie Bolojan este cu spatele la zid şi nu știe cum să iasă din acest impas. Dar a refuzat două oportunități, propuse de președintele Nicușor Dan, care ar fi putut garanta ieșirea din acest blocaj.

Președintele a propus, pentru ieșirea din blocaj, o persoană apropiată de domnia sa, consilierul Eugen Tomac. Un premier tehnocrat. Preț de câteva luni, ar fi fost gura de oxigen necesară pentru a putea permite liderilor de partide politice să redeschidă punți de comunicare, să reconstruiască acea majoritate parlamentară pro-europeană, pro-occidentală necesară.

„Majoritățile iau decizii democratice”

– Asta e opinia dumneavoastră, dar n-a fost reflectată într-o majoritate în cadrul partidului, în Biroul Politic Naţional (BPN).

– Nu. Dar credeţi dumneavoastră că, în cursul istoriei, majorităţile în cadrul partidului au luat întotdeauna decizii corecte?

– Nu știu, dar cu siguranță majoritățile iau decizii democratice…

– Însă vocea minorității nu cred că trebuie stârpită, cred că trebuie să îi permitem să se audă în spațiu public Ştiți, BPN-ul este o structură de conducere a partidului care, în general, nu-i refuză președintelui partidului poziționările pe care și le dorește.

Dacă președintele partidului, oricare este el, mai ales premierul în funcție, își dorește să ducă decizia partidului într-o anumită direcție, o poate duce.

Dar, după Eugen Tomac, a fost propunerea Adrian Veştea. Dacă ar fi existat un dialog între cei doi, dacă președintele Bolojan ar fi trecut peste deranjul legitim că a fost făcută o propunere fără să fie înștiințat şi dacă ar fi făcut o analiză…

„O gogoașă cu foarte multă drojdie în ea”

– Când ar fi trebuit să aibă loc dialogul? Înainte sau după desemnare?

– Chiar şi post-factum. Eu vă spun că nu poţi să laşi un orgoliu să crească, să se umfle ca o gogoaşă cu foarte multă drojdie în ea, şi preferi să explodeze chiar dacă şi partidul să fie în derivă. Cred că nu-i OK.

Bicefalia Mureșan-Bolojan

– Ce-ar fi spus despre PNL faptul că acceptă o propunere venită peste capul preşedintelui şi al forurilor staturare ale partidului?

– Propunerea ar fi putut fi adusă la cunoştinţa lui Ilie Bolojan anterior. Dar eu sunt absolut convinsă că Ilie Bolojan ar fi refuzat şi dacă ar fi ştiut de Adrian Veştea cu o zi înainte.

Ilie Bolojan este acum într-o situație foarte complicată din punct de vedere al existenței unui alt premier liberal. Întotdeauna premierul, dacă diferă de persoana care conduce partidul, va avea pârghile de putere astfel încât decizia politică să se încoloneze în spatele lui.

Această bicefalie cu un premier liberal şi un alt președinte de partid liberal nu funcționează. Se vor canibaliza și se va ajunge ca premierul să ocupe și poziția de președinte. Și probabil că aici a fost angoasa președintelui Bolojan.

Gorghiu: Veștea l-a sunat pe Bolojan

– Susțineți că președintele Ilie Bolojan ar fi trebuit să aibă o discuție cu premierul desemnat Adrian Veștea şi nu că Adrian Veştea ar fi trebui să aibă o discuţie cu Ilie Bolojan?

– Dialogul nu doare, consecinţele dor. Da, Adrian Veștea l-a sunat pe Ilie Bolojan. Înțeleg că nu îi s-a răspuns la telefon, a spus-o public, dar ar fi trebuit să insiste. Da, cred că acest dialog venind din oricare parte, cu atât mai sănătos din partea lui Veștea, ar fi fost necesar.

Ce s-a întâmplat în Parlament la votul pentru Guvernul Veştea

– Jurnalistul Snoop Cristian Andrei a scris că, în grupul de WhatsApp al susţinătorilor liberali ai lui Adrian Veştea, în timpul votului de învestitură, i-aţi sfătuit pe colegi să nu se panicheze. Acest mesaj arată o lipsă de fler politic – credeaţi că încă are şanse? – sau ca o declaraţie de principii?

– Când 16 parlamentari au decis să rămână în sală pentru a da un mesaj clar, deşi ştiam că acest guvern Veştea nu va trece, eu cred că trebuie luat foarte în serios mesajul acestui grup.

– Şi parlamentarii Mihai Cufeală, Alexandru Andrei, Alexandru Popa, Andrei Teslariu nu l-au luat în serios, din moment ce au plecat din sală?

– Fiecare are opţiunea lui. Dar nu credeţi că, dacă 20% dintre parlamentarii unui partid decid să dea acest mesaj stând în sală, ştiind că guvernul nu trece, preşedintele partidului ar trebui să se întrebe de ce s-a ajuns în situaţia asta? Poate a greşit cu ceva sau poate evaluarea sa a fost eronată raportat la noi.

Sau e firesc ca în secunda 2 să fie şi mai supărat şi să spună că n-avem ce căuta în partid pentru că am votat un premier liberal.

Eu cred că un om de stat, care vrea să ţină un partid unit, care nu pune proiectul personal mai presus de proiectul partidului, ar fi trebui să-şi pună întrebări.

– Ce a însemnat fotografia în care apăreţi, la recepţia Ambasadei SUA, alături de Sorin Grindeanu, Angel Tîlvăr, Eugen Tomac, Adrian Veştea etc?

– La Ambasada SUA, se fac poze în toate contextele. Dintr-o sută de poze, cineva a ales să pun acea poze.

Nu știu dacă a fost în spirit de frondă sau un gest la care trebuia să chibzuiască mai mult. Dar nu îi dați altă greutate decât aceea a unei poze într-un context social. Vă mai pot da poze.

Am cu vreo 30 de jurnaliști de acolo, cu diplomați, cu oameni din sistemul de securitate. N-am să le postez, dar, credeți-mă, că se fac foarte multe…

Nu știu dacă semnificația acestei poze nu este exagerată.

Celeritate la Tribunalul Ilfov? „Uite, asta e celeritate”

– Vă numărați printre parlamentarii care au dat în judecată partidul și ați cerut cu succes anularea deciziei PNL de a nu susține guvernul Veștea. În spațiu public a fost remarcată și celeritatea cu care a fost luată această hotărâre. Dumneavoastră cum ați interpretat felul în care a venit Tribunalul Ilfov în întâmpinarea cererilor dumneavoastră?

– Când nu-ți convine o decizie, n-ai dreptul să critici Justiția. Eu am fost ministră a Justiției și mi-am temperat foarte mult discursul vis-a-vis de justiție după acest mandat.

Aceea a fost o cerere ce ordonanţă preşedinţială. Se soluţionează de urgenţă. Nu fac eu calendarul instanțelor, vă rog să mă credeți, nu m-am ocupat de acțiune, dar aceste solicitări se judecă de urgență.

Este o situație de excepție care întotdeauna se judecă de urgență.
„Termenele nu le dau eu în instanță”

– În 2026 nu a mai fost nicio soluție dată în aceeaşi zi.

– Eu înţeleg repetitivitatea întrebării dumneavoastră prin faptul că doriți un răspuns de la mine, dar cred că trebuie să vă adresați altcuiva.

Termenele nu le dau eu în instanță. Eu îmi doresc atât: ca aceste acțiuni să fie evaluate pe fond și o instanță să se uite atent peste acțiunea pe care am formulat-o.

Am atacat nu doar acele hotărâri, ci şi hotărârile Consiliului Național și ale Congresului. Le-am atacat pe fond pentru că s-a făcut congres, s-au luat niște decizii pe baza unui statut care n-a fost înregistrat – o greșeală de gâgă. Dar, atunci când te grăbești și faci dezbateri într-o singură noapte, mai și greșești.

Deciziile Consiliului au fost într-o vineri, iar Congresul, surpriză, la două zile distanță. Uite, asta e celeritate.

De ce pretinde 250.000 de lei de la PNL

– Aţi atacat deciziile de la congres, adică excluderea din partid. Şi cereţi şi 250.000 de lei daune morale pentru fiecare dintre petenți, în total 4 milioane de lei. De ce?

– Este vorba de cuantificarea unui prejudiciu de imagine pe care colegii l-au acceptat în acea cerere.

Banii nu sunt ceruți pentru că îi bagi în buzunar. După cum știți, trebuie să cuantifici prejudiciul. Dar e ultimul lucru care mă preocupă.

După 25 de ani în care am fost membru loial al acestui partid, să spui în spațiu public că nu susțin interesul partidului, să decizi că elimini din partid tot ce nu-ți convine doar pentru că au avut dreptul să spună opinia în partid și au avut libertatea de conștiință, mie mi se pare o sumă relativ mică.

Dar, repet, pentru noi demersul este altul.

Noi contestăm consecințele pe care le-ar putea avea deciziile pe care partidul le-a luat pe repede înainte, fără respectarea dispozițiilor statutare.

Au dat un comunicat în care ne spun că nu avem voie să atacăm în justiție congresul şi deciziile partidului. Când am intrat eu în PNL, partidul ăsta a respectat statului de drept, care înseamnă acces liber la justiție, garantat de Constituție.

Dacă eu cred, ca cetățean al României, că demersul tău mă lezează, mă vexează, îmi atacă drepturile, am tot dreptul să fac această acțiune în instanță.

Și eu am convingerea că orice analiză atentă a instanței de judecată va putea să scoată în evidență toate aceste abuzuri statutare. Au siluit statutul ăla!

„Eu, în locul domnului Ciucu, n-aş fi venit la Congres”

Dar mai e un lucru: partidul ăsta are un discurs care a devenit ușor ipocrit când vine vorba de integritate. Vorbeam chiar cu niște colegi din partid mai devreme despre cum ne raportăm noi la restul lumii și la respectul pe care-l ai pentru societate.

Or, noi am ajuns un partid care nu doar că aduce toți traseiștii în interiorul partidului, ci care se raportează la justiție în același limbaj și cu aceleași predicate cu care o făcea Dragnea.

Vă aduc aminte că Dragnea spunea „Justiția mă persecută, e o făcătură, e un abuz, e o coincidență astfel încât să mă scoate pe mine de pe eșichierul politic”. Şi văd același narrativ astăzi, îngrijorată fiind, la Partidul Național Liberal. Eu, în locul domnului Ciucu, n-aş fi venit la Congres. Vă dau cuvântul de onoare.

– De ce?

– Dacă aş fi avut statutul pe care domnul Ciucu îl avea și dacă partidul meu era ăla care acum o lună povestea despre cutiile altora, despre șobolanii altora, iar astăzi partidul meu te invită pe scenă și te mângâie pe frunte, nu e același lucru (ca la Liviu Dragnea, n.r.)?
Critici la USR

Dacă ai un anumit standard, îl aplici nu în funcție de voturile pe care le are în spate persoana respectivă.

Mă uit şi la USR. Pentru mine este este uluitor, cum un președinte al unui partid care are constatat, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, un incident de integritate, face referendum în interiorul partidului dând senzația că poate să invalideze hotărâri o judecătorească printr-un referendum al partidului.

Deci tu, cu un incident de integritate, cu conflict de interese, rămâi preşedintele USR. Trăim într-o epocă în care raportările la stat de drept, la justiție ale partidelor pro-europene trebuie reevaluate.

Trebuie să analizăm serios dacă ne mai putem permite genul acesta de discurs dublu sau revenim la niște valori pe care noi, în discurs, în continuare le avem, în practică le refuzăm.

Despre cazurile Fritz şi Ciucu: „Du-te, nene, acasă, rezolvă-ți problema”

– V-am întrebat doar despre Tribunalul Ilfov și dumneavoastră ați mai adus în discuție situația lui Ciprian Ciucu și a lui Dominic Fritz. Toate aceste trei decizii au fost luate într-o singură zi. Dumneavoastră vi se pare că această sincronizare e pură coincidență sau vă ridică un semn de întrebare?

– Nu, nu-mi ridică semne de întrebare. Dosarul lui Dominic Fritz era public în instanță de nu știu câți ani, iar termenul era așteptat.

Despre dosarul domnului Ciucu ştiam din informațiile publice. Dar un dosar, așa cum a spus și președintele României, se lucrează în luni de zile. Un dosar nu apare pe masa unui procuror și în aceeaşi zi te și cheamă la audieri, ai şi măsura controlului judiciar, te-a trimis și la instanță să-ți confirme controlul.

Pentru mine e mai puțin important pentru ce este acuzat. Important este că avem un coleg care este acuzat de DNA, cu o măsură, cu un control judiciar confirmat de instanță, care înseamnă că sunt niște probe care să ducă la conservarea acestei măsuri pentru 60 de zile.

La alții, când a fost această măsură și când i-am plimbat pe la TV, care a fost reacția?

Du-te, nene, acasă, rezolvă-ți problema sau disociază-te puțin de partidul din care faci parte. Pentru că nu e normal să pui presiune pe imaginea partidului. Nu spune nimeni că e vinovat.

Dar mie, dacă mi se întâmplă asta, credeți-mă, mă duc în vacanță un an, îmi rezolv problemele cu justiția, îmi iau avocați, mă capacitez astfel încât să-mi adun toate gândurile și probele.

Credeți că aș sta lipită de președintele partidului ca să mă victimizez sau aș avea grijă de imaginea partidului? Vă spun de acum răspunsul: fac pasul lateral.
PNL în căutarea majorității

– Ce credeţi că ar trebui să facă PNL acum?

– Să-și caute majoritatea. Ce poate să facă un partid care își desemnează un premier altceva decât să-și facă majoritatea? Orice partid care și-a desemnat un premier trebuie să caute majoritatea în parlament pentru candidatul pe care l-a desemnat.

E logic. Dar vor constata și domnul Mureșan, și domnul Bolojan că nu e atât de simplu să faci majoritatea. Pentru că matematica asta parlamentară nu doar ne limitează, ne-a îngustat opțiunea încât tot această coaliție este singura care poate să producă o majoritate parlamentară.

– Mai concret, Siegfried Mureșan sau Sorin Grindeanu?

– Președintele a mutat instituțional și a spus așa: faceți voi majoritate. Discutaţi, că sunteţi băieţi mari.

Mie mi-e greu să vă răspund. Din poziționările publice ale partidelor, făcute pe repede înainte, e o barieră. Ca să mergi mai departe, trebuie să ridici bariera, trebuie să-ți nuanțezi condiționările expuse deja în spațiu public.

Eu cred însă că nu ne permitem să mai cumpărăm timp, că am tot cumpărat. Premierul este lipsit de putere în funcție. E un blocaj fără precedent. Dacă ajungem cu blocajul ăsta în septembrie va fi foarte grav.”

Interviul video poate fi urmărit în video de mai jos:

,,Sunt în PNL din 2002 și nu plec!” Alina Gorghiu, mesaj dur pentru Ilie Bolojan

Foto: Hotnews.ro