Alina Gorghiu rupe tăcerea
Dezbaterile din Marea Britanie privind modul în care au fost tratate victimele exploatării readuc în atenție o problemă care depășește granițele unui singur stat: felul în care instituțiile aleg să răspundă victimelor abuzurilor.
În acest context, deputatul PNL de Argeș și președinta Comisiei Naționale „România fără Violență”, Alina Gorghiu, a publicat un mesaj:
„Am citit povestea și am realizat cât de universală e.
Nu e o problemă britanică.
E o problemă a felului în care sistemele — oriunde în lume — aleg, prea des, soluția facilă în loc de reparație reală pentru victime.
E mai simplu să anulezi un cazier decât să reconstruiești o viață, să bifezi o recomandare decât să întrebi cu adevărat: ce înseamnă dreptate pentru femeia asta?
Louise Casey (Baroneasa Casey) a condus anul trecut ancheta națională din Marea Britanie asupra rețelelor de exploatare (…) a minorelor („grooming gangs” — grupuri de bărbați care racolează și abuzează (…) fete minore, de obicei vulnerabile).
Una dintre concluziile ei a fost cutremurătoare: multe dintre aceste fete, în loc să fie protejate ca victime, au fost condamnate penal (…)
Copii condamnați pentru propria lor exploatare, în timp ce agresorii au scăpat.
Guvernul britanic a acceptat recomandarea și a introdus o lege prin care aceste condamnări sunt anulate și șterse din cazier.
Într-un interviu acordat BBC, Baroneasa Casey a spus că e o „opțiune lejeră” („lazy option”) — o soluție de fațadă. Ea cere mult mai mult: un mecanism amplu prin care statul să revizuiască toate condamnările nedrepte legate de abuz — nu doar pe cea de prostituție, ci și, de exemplu, condamnări pentru posesie de droguri, primite de fete forțate de abuzatorii lor să le transporte sau să le dețină.
Mi-am adus aminte, inevitabil, de România și de hotărârea CEDO în cazul Bălșan c. României — unde am fost condamnați pentru că, ani la rând, sistemul nostru a tratat o femeie bătută mai degrabă ca pe o problemă privată decât ca pe o victimă care avea dreptul la protecție.
Nu e aceeași poveste, dar e aceeași rădăcină: instituții care aleg confortul procedurii în locul curajului de a repara.
Legile pe care le-am construit — Legea nr. 53/2026, Legea nr. 232/2025 — au fost gândite exact împotriva acestui reflex. Nu ca să bifăm o recomandare, ci ca să schimbăm realitatea din spatele ei.
Povestea din Marea Britanie ne arată cât de departe trebuie să mergem întotdeauna: nu până unde e comod, ci până unde e drept.”
Mesajul transmis de Alina Gorghiu evidențiază importanța unor măsuri care să ofere victimelor nu doar recunoaștere juridică, ci și o reparare efectivă a nedreptăților suferite.
Alina Gorghiu rupe tăcerea
