Corupţia un fel de rugină a societăţii

Direcţia Naţională Anticorupţie a reţinut săptămâna trecută 60 de persoane – poliţişti de frontieră, vameşi şi contrabandişti – implicate într-un caz de corupţie de la punctul de frontieră Siret, acuzaţiile sunt de la contabandă cu ţigări şi până la darea şi luarea de bani în formă calificată şi continuă.

Sunt implicaţi toţi de la femeia de serviciu până la şeful Poliţiei de Frontieră şi şeful Vămii. Se aduna zilnic într-un coş de gunoi, mita din micul trafic, în funcţie de cantitatea de ţigări introdusă ilegal şi varia de la 50 de lei la 250 de lei, dar pe zi treceau graniţa sute de mici traficanţi, iar suma totală se împărţea la sfărşitul zilei.

Parcă am fi pe timpul bandelor de hoţi ce pândeau la periferia codrului, din trecutul îndepărtat al ţări noastre şi nu în prezent, pe raza teritorială a unei instituţii publice al unui stat membru al Uniunii Europene.

Faţetele istoriei

Dar din păcate acest eveniment face parte dintr-o istorie de multe ori nefericită, ce trebuie să fie oricum privită critic, toate acestea nu ne împiedică să descoperim solide referiri la corupţie încă din timpurile cele mai vechi.

Astfel după cum bine ştiţi, funcţia supremă în stat, fie că este vorba de Moldova sau de Ţara Românească, era cumpărată pur şi simplu la licitaţie de la demnitarii otomani din Constantinopol.

Societatea românească, la sfărşitul primului război mondial, dincolo de Marea Unire de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, se putea socoti integrată în Europa, instituţiile fundamentale necesare funcţionării unui stat modern existau şi funcţionau, românii puteau privi viitorul cu un optimism robust. Un singur lucru nu se schimbă în cei nouăzeci şi trei ani, de parcă un blestem apasă constant peste acest spaţiu geografic – corupţia – în cele mai variate şi dezgustătoare forme.

Lunga perioadă a domniei regelui Carol I a fost la rândul ei zguduită de o sumedenie de scandaluri de corupţie. Cel mai răsunător a fost negreşit intitulat „afacerea Strousberg”. Construcţia primelor căi ferate din România a fost încredinţată, la insistenţele Regelui, concernului german Strousberg, dincolo de faptul că preţurile germane erau mult mai mari decât cele oferite de concurenţă, societatea manufacturieră respectivă nu numai că nu a construit căile ferate, dar a investit bani pentru a cumpăra active mobiliare în Germania, şi exemplele pot continua….

Concluzii

Ca urmare, a dezvoltării economice foarte puternice pe plan mondial, a creşterii sferelor de influenţă şi necesitatea găsirii unor noi pieţe de desfacere, acest fenomen a ajuns o normalitate.

Corupţia este un fenomen mondial ce poate fi asemănat cu „rugina”, iniţial se manifestă pe ici pe acolo, iar mai apoi se extinde pretutindeni. Beneficiarul direct este crima organizată care, cu ajutorul unor funcţionari, aflaţi pe statul de plată, caută să obţină influenţa auspra autorităţilor, în detrimentul contribuabilului onest şi cinstit, ce îşi plăteşte taxele şi impozitele.

Printre cauzele care au favorizat amploarea acestui eveniment s-au regăsit: slăbirea autorităţilor statului datorită ineficienţei instituţiilor acestuia, degradarea nivelului de trai al indivizilor, lipsa unor valori sociale însoţite de alterarea respectului faţă de principiile morale, lipsa unei reforme viabile la nivelul instituţional şi legilastiv care să fie în concordanţă cu condiţiile socio-economice europene.

Viorel Crăciuneanu

craciuneanu2002@yahoo.co.uk