Practic, legile proprietăţii au făcut ca în România să nu se dezvolte decât puţine ferme sau exploataţii agricole în adevăratul sens al cuvântului, iar acest lucru are multe repercusiuni.
În primul rând, aceea că nu se pot atrage fonduri europene prea uşor, fiind nevoie deasociere. Iar când ţăranii aud de asociere, pun imediat acest termen pe picior de egalitate cu cooperativele comuniste.
În al doilea rând, nu se pot face politici coerente pe termen lung.
În al treilea rând, irigaţiile – a căror importantă s-a văzut acum, pe această secetă cumplită – nu au un beneficiar final capabil să plătească prestaţiile.
„Suprafeţele irigate s-au redus continuu. Problema cea mai mare nu este să faci sistemul de irigaţii, ci să găseşti beneficiarii acelui sistem. Oamenii nu îşi permit să plătească serviciile, preţul pentru apa pompată fiind foarte mare”, ne-a spus senatorul Constantin Tămagă, fost director al Direcţiei Agricole Argeş şi membru, în prezent, al Comisiei pentru Agricultură din Senat.
