Încă din 2009, Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, atrăgea atenţia asupra datoriilor către firmele de construcţii care au câştigat licitaţii organizate de stat. Numai pentru lucrări la şcolile din judeţul nostru erau atunci restanţe de milioane de lei, iar Nicolescu susţinea ideea finanţării cu prioritate a lucrărilor deja începute, pentru ca firmele să nu intre în faliment.
În Argeş sunt firme care au ajuns în insolvenţă din cauza finanţărilor, iar cel mai răsunător exemplu este Argecom-ul lui Gheorghe Axinte. Alte firme au dat faliment deoarece antreprenorii străini care au câştigat licitaţii în Argeş nu au plătit la timp subcontractorii locali (cum a fost şi cazul unora din lucrările pentru reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare ale Piteştiului).
„Am avut de încasat sume uriaşe. La balanţă stăteam bine, adică figura că am de luat bani mulţi, dar faptic stăteam dezastruos. M-am blocat şi am intrat în faliment, nu mi-am mai putut reveni”, ne-a explicat un fost patron de firmă de construcţii din Argeş care a dat chix, cum se spune.
Sunt însă şi firme care au prosperat. Exemple în acest sens sunt Conarg, Coniz Romarg sau Comesad. Ce a făcut diferenţa? Diversificarea portofoliului (nu au lucrat cu unul sau doi beneficiari, ci cu mai mulţi, şi nu doar cu contracte publice, ci şi private sau pe contracte cu finanţare europeană). În plus, a contat şi profesionalismul angajaţilor, după cum ne-a spus Gheorghe Griguţă, directorul Coniz Romarg.
În opinia lui Gheorghe Griguţă, piaţa construcţiilor a scăzut cu peste 30%, „dacă nu cumva cu 40%” faţă de anul 2008, anul izbucnirii crizei. El susţine că în acest an piaţa construcţiilor a scăzut cu peste 10% faţă de anul trecut, iar tendinţa se păstrează…
