banca

Atenție când vă sună de la „bancă”!

Citiți și: Limită drastică la bancomate! Românii, șocați de noile reguli

Continuă campaniile de apeluri false (spoofed)! Atacatorii se folosesc și de numele unor cunoscute bănci.

Presupușii „specialiști” apelează potențiale victime.

Citiți și: Zeci de mii de € amendă! Sume considerabile lipseau din conturi!

Și se prezintă drept angajați ai unor bănci din România.

În ultimele zile este activă o campanie care se folosește de numele BRD Groupe Societe Generale, respectiv CEC Bank.

Asta anunță Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică.

Cum funcționează tentativa de fraudă?

„Atacul începe cu un apel de la o persoană care pretinde că este angajat al unei bănci din România.

Ulterior, anunță interlocutorul că i s-a aprobat aprobat creditul solicitat.

Ca orice om care știe că nu a întreprins o astfel de cerere, sau care nu are un cont la respectiva bancă, primul instinct este acela de a reacționa impulsiv.

Și de a face rapid demersurile necesare pentru anularea acestei acțiuni.

Atacatorii exact acest lucru îl vizează încă de la început – activarea emoției (panică, furie, teamă etc.).

Evită ca interlocutorul să acționeze cu calm la telefon.

Și să pună întrebările logice în acest caz, ori să facă verificări suplimentare, pe un alt canal de comunicare cu banca sau cu autoritățile.

Atenție când vă sună de la „bancă”!

Din momentul în care persoana apelată anunță interlocutorul că nu a efectuat vreo cerere pentru acordarea unui credit, atacatorii îl anunță că în acel caz este cel mai probabil vorba despre o fraudă.

Și că vor avea nevoie de anumite date personale, date de autentificare, respectiv date financiare, pentru a face demersurile necesare raportării presupusei „fraude”.

Și să recupereze eventualele sume pierdute. Totul face parte din scenariul simplu și eficient al unei capcane de tip vishing (phishing prin telefon).

Sunt folosite extrem de eficient tehnici de inginerie socială, iar atacatorii sunt foarte bine antrenați în a fi convingători și amabili, astfel încât să nu dea de bănuit.

Potențiala victimă poate fi contactată de pe un număr de telefon asociat băncii.

Dar, totodată, poate fi apelată de pe numere aleatorii care aparțin unor alte peroane care nu știu faptul că atacatorii le folosesc pentru a lansa apeluri false.

În realitate, numărul afișat pe ecranul destinatarului nu este numărul real al apelantului.

Pentru a atrage potențiale victime în capcană, atacatorii folosesc o tehnică numită SPOOFING.

Atacatorul folosește tehnologia Voice over IP (VoiceIP) pentru a apela victima, preluarea informațiilor de contact făcându-se fără acordul instituției sau a persoanei fizice.

Este nevoie doar de cunoașterea numărului de telefon, unele dintre acestea fiind disponibile public.”, anunță sursa citată.

La ce mai trebuie să fiți atenți?

„- Banca nu va apela niciodată utilizatorii pentru a le promite oportunitatea de recuperare a sumelor pierdute.

– Banca nu va cere niciodată utilizatorilor să furnizeze telefonic date cu caracter sensibil (date personale, de autentificare, sau de carduri bancare), în urma unor apeluri efectuate de companie.

Evitați furnizarea de date la telefon!

– Verificați întotdeauna autenticitatea apelurilor de la o autoritate sau companie, printr-un canal de comunicare separat, în special dacă vi se solicită date cu caracter sensibil.

– Raportați astfel de apeluri către organizația în numele căruia s-a efectuat apelul, pentru a atrage atenția cât mai rapid asupra noilor scenarii folosite de atacatori

– În cazul în care ați furnizat date de card, sesizați imediat banca.

Iar dacă ați fost păgubit, depuneți o plângere la Poliție.

Și notificați DNSC (telefon 1911 sau alerts@dnsc.ro)

– Nu în ultimul rând, contribuiți la răspândirea acestor avertizări și către alți utilizatori, pentru a reduce șansele ca astfel de tentative de fraudă să aibă succes!”, mai precizează Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică.

Foto: Descriptiv