În zona Fukushima, a fost declanşată alerta nucleară după ce au fost înregistrate probleme majore la răcirea unui reactor. Sâmbătă, la reactorul 1 s-a consemnat o explozie. Sâmbătă seară, la un alt reactor s-au descoperit probleme cu sistemul de răcire şi s-a anunţat că este posibilă o altă explozie.
Guvernul japonez afirmă că exista riscul ca la două dintre reactoarele centralei nucleare Fukushima 1 să fi fost declanşate procese de fisiune, după o serie de avarii provocate de cutremurul violent de vineri.
Duminică s-a declarat stare de urgenţă la o a doua centrală nucleară japoneză, afectată de puternicul cutremur care a lovit vineri Japonia şi unde s-a înregistrat un nivel înalt de radioactivitate, a anunţat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), citată de AFP.
La centrala nucleară de la Onagawa nivelurile de reactivitatea depăşesc limitele permise.
Fost director al Institutului de Cercetări Nucleare Mioveni, Şerban Valeca a vizitat în perioada 1992-1996 o serie de centrale nucleare din Japonia, inclusiv pe cea de la Fukushima. Fostul ministru al Cercetării afirmă că, în opinia sa, nu există riscul repetării catastrofei de la Cernobâl şi că sunt şanse infime ca România, de exemplu, să fie afectată de norii radioactivi, în cazul cel mai nefericit.
„Reactoarele japnoeze au o anvelopă, o casă de beton în care este conţinut miezul. Chiar şi în caz de explozie termică, o mare parte din conţinut este păstrat în această anvelopă. Sunt trei zone de protecţie: teaca, vasul reactorului, apoi containerul de beton. Eu menţin permanent legătura cu Agenţia de la Viena. Sâmbătă, autorităţile de acolo au încercat răcirea reactorului şi a existat o eliminare a presiunii aburilor controlată. Explozia a fost generată probabil de la acumulările de hidrogen. La reactorul 1 a fost anunţat gradul patru pe scara de gradaţii internaţionale INES (n.r.- International Nuclear Event Scale). În traducere în termeni simpli, asta înseamnă că există pericol de contaminare locala, în imediata apropiere şi că se poate ajunge până la un mort din cauza radiaţiilor.
După explozie, miezul nu avea cum să se topească definitive, este vorba de o topire de sub 0,1. Nu mai poate fi însă folosit. Problemele au apărut acum la reactorul trei, care nu mai poate nici el fi răcit şi a început să se topească. În opinia mea, în cel mai rău scenario, se poate ajunge la gradul 5, adică efectele exploziei să se resimtă pe o distanţă de aproximativ 20 de kilometri. De aceea s-au luat şi acele măsuri de protecţie. În România, nu cred că pot ajunge. Rusia îşi pune unele probleme, legate de posibilitatea ca, în cazul unui dezastru, norii radiaţilor să ajungă în Regiunea Kamceatka, în funcţie de cum ar bate curenţii de aer. Dar repet, nu cred că va trece peste gradul 5, în niciun caz nu va ajunge la gradul 7, cum a fost la Cernobâl. Nu va exista o explozie nucleară, care să elibereze la înălţimi foarte mari nori radioactivi, aşa cum a fost la Cernobâl, care ar putea să aiba efecte şi în România.
Sunt mai multe învelişuri de protecţie. Cel mult s-ar mai putea produce o explozie termică generată de acumulările de hidrogen.
Am văzut aceste centrale, sunt de ultima generaţie, pot rezista până la un cutremur de 9 grade pe scara Richter. Sincer să fiu, având în vedere nu doar cutremurul din Japonia, ci şi efectele ulterioare, inclusive tsunami-ul, pentru noi, europenii este ceva extraordinar că aceste construcţii au rămas în picioare. Sunt însă centrale de ultimă generaţie, aşa cum am mai spus, la fel cum avem şi noi la Cernavodă, care sunt cât se poate de sigure. Cu natura însă, nu te prea poţi pune„, a afirmat senatorul Şerban Valeca, specialist în fizică nucleară, cercetător senior în domeniul nuclear la Institutul pentru Cercetări Nucleare-Pitesti-Preşedinte al Consiliului Ştiinţific al ICN.
Sursa foto: reuters.com
