Românii ar putea să nu mai fie deconectați de la curent, gaze

Românii care au restanțe la plata facturilor de energie electrică, gaze naturale, apă, încălzire, telefonie sau internet ar putea beneficia de noi măsuri de protecție. O propunere legislativă depusă recent la Senat prevede interzicerea deconectării pentru datorii mai mici decât echivalentul a 50 de euro sau decât valoarea medie a facturilor din ultimele 12 luni, fiind aplicat pragul mai mare.

Inițiativa a fost înregistrată luni, 9 noiembrie 2026, la Senat, sub numărul B624/2026 și este semnată de 49 de parlamentari AUR, printre care George Simion, Dan Tanasă și Petrișor Peiu.

Proiectul vizează modificarea mai multor acte normative și urmărește să limiteze situațiile în care consumatorii pot rămâne fără utilități pentru restanțe de valoare redusă, conform știripesurse.ro.

Deconectarea, interzisă pentru datorii mai mici de 50 de euro sau decât media facturilor

Una dintre principalele prevederi ale proiectului se referă la introducerea unui prag minim al datoriei pentru care furnizorii ar putea solicita întreruperea serviciilor.

Mai exact, deconectarea nu ar mai fi permisă pentru restanțe mai mici decât cea mai mare dintre următoarele două valori: echivalentul în lei al sumei de 50 de euro, calculat la cursul BNR din ziua emiterii facturii, sau valoarea medie a facturilor din ultimele 12 luni pentru contractul și locul de consum respectiv.

De exemplu, dacă un consumator are facturi lunare cu o valoare medie de 400 de lei, furnizorul nu ar putea să îl deconecteze pentru o restanță de 300 de lei. În cazul unei persoane cu facturi medii de 100 de lei, pragul de protecție ar fi echivalentul în lei al sumei de 50 de euro.

Interdicția ar urma să se aplice indiferent de numărul facturilor neachitate sau de penalitățile acumulate. Există însă o excepție: dacă restanța rămâne neachitată mai mult de 12 luni consecutive, furnizorul ar putea solicita deconectarea, cu respectarea procedurilor prevăzute în proiect.

Furnizorii ar trebui să anunțe deconectarea cu 30 de zile înainte și să ofere eșalonarea datoriei

O altă prevedere importantă stabilește că furnizorii ar trebui să transmită o notificare cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de data la care este programată întreruperea serviciului.

Notificarea ar trebui să includă valoarea totală a restanței, facturile neachitate, penalitățile, data posibilă a deconectării și o propunere concretă de eșalonare a datoriei.

Consumatorii ar avea la dispoziție 15 zile pentru a accepta planul de plată, pentru a solicita modificarea acestuia sau pentru a achita integral suma restantă.

Perioada de eșalonare ar fi de minimum trei luni pentru datoriile mai mici decât dublul pragului de protecție și de cel puțin șase luni pentru restanțele mai mari. Atât timp cât consumatorul respectă ratele stabilite, furnizorul nu ar putea întrerupe serviciul.

Protecție suplimentară pentru persoanele vulnerabile și cele care folosesc aparate medicale

Proiectul prevede măsuri speciale pentru persoanele vulnerabile și consumatorii afectați de sărăcie energetică. În cazul acestora, deconectarea de la energia electrică și gazele naturale ar urma să fie interzisă pe tot parcursul anului, indiferent de valoarea datoriei.

De asemenea, persoanele care depind de echipamente medicale alimentate cu energie electrică nu ar putea fi deconectate atunci când întreruperea alimentării le-ar pune în pericol viața sau sănătatea.

Această situație ar trebui dovedită printr-un document eliberat de medicul specialist sau de medicul de familie, fără ca pacientul să fie obligat să comunice furnizorului diagnosticul său.

Protecții similare sunt propuse și pentru furnizarea apei, serviciile de canalizare și energia termică.

Facturile contestate nu ar mai putea duce automat la deconectare

O altă schimbare îi vizează pe consumatorii care contestă valoarea unei facturi. Potrivit proiectului, furnizorii nu ar putea întrerupe serviciile pentru neplata sumelor contestate, cu condiția ca persoana respectivă să achite toate celelalte obligații scadente și necontestate.

Protecția ar fi valabilă pe durata analizării reclamației de către furnizor și încă 30 de zile de la comunicarea răspunsului.

Dacă persoana se adresează autorității de reglementare sau unei entități de soluționare alternativă a litigiilor, interdicția ar urma să se mențină până la comunicarea soluției și încă 30 de zile. În cazul unui proces, deconectarea pentru suma contestată ar fi interzisă până la pronunțarea unei hotărâri definitive, dacă sunt respectate termenele prevăzute.

Taxele de reconectare ar putea fi limitate. Amenzi de până la 200.000 de lei

Inițiativa legislativă vizează și costurile pe care consumatorii trebuie să le suporte pentru reconectare.

Astfel, taxa pentru reluarea furnizării serviciului nu ar putea depăși costul efectiv al operațiunii tehnice și nu ar putea include penalități, dobânzi sau alte cheltuieli suplimentare.

Mai mult, în situația unei deconectări realizate cu încălcarea legii, reconectarea ar trebui să fie gratuită.

Pentru nerespectarea obligațiilor propuse în domeniul energiei electrice și al gazelor naturale, proiectul prevede amenzi cuprinse între 10.000 și 200.000 de lei.

De ce a fost propusă această schimbare

În expunerea de motive, inițiatorii susțin că legislația actuală oferă o protecție fragmentată consumatorilor și că există situații în care românii ajung să fie deconectați pentru restanțe de câteva zeci de lei.

Parlamentarii invocă și situațiile în care taxele de reconectare ajung să fie comparabile cu valoarea datoriei inițiale sau chiar mai mari decât aceasta.

Totodată, inițiatorii fac trimitere la Directiva europeană 2024/1711 și la mecanisme de protecție existente în alte state, precum Germania, Italia, Franța și Irlanda.

Proiectul nu prevede însă anularea datoriilor. Restanțele ar urma să fie în continuare achitate, ar putea genera penalități și ar putea fi recuperate prin procedurile legale obișnuite. Măsurile propuse urmăresc limitarea deconectării pentru datorii mici și protejarea consumatorilor aflați în situații vulnerabile.

Proiectul trebuie să treacă de Parlament înainte de a deveni lege

Inițiativa legislativă B624/2026 a fost înregistrată la Senat pe 9 noiembrie 2026 și a intrat în procedură parlamentară, fără a beneficia de procedură de urgență.

Senatul este prima cameră sesizată, însă Camera Deputaților va avea votul decizional.

Pentru ca noile reguli să se aplice, proiectul trebuie să fie adoptat de Parlament, promulgat și publicat în Monitorul Oficial. În forma depusă, legea ar urma să intre în vigoare la 90 de zile de la publicare.

Până atunci, prevederile privind interzicerea deconectării pentru datorii mici și obligativitatea eșalonării reprezintă doar propuneri legislative și nu sunt încă aplicabile furnizorilor.