Angajaţii MAI ar putea rămâne fără bani de hrană

Ministrul de Interne ar putea reduce alocaţiile de hrană pentru poliţişti ca să poată plăti salariile până la data adoptării planului de disponibilizări. Igaş ar putea umbla şi la banii de echipamente pe care angajaţii MAI îi primesc ca spor anual. „Toţi angajaţii MAI îşi vor primi salariile integral şi la timp”, a dat asigurări şeful Internelor, Traian Igaş, joi seară după şedinţa de Guvern. Cifrele îl contrazic însă. Bugetul Ministerului pe 2011 nu cuprinde şi salariile celor 10.000 de angajaţi care trebuiau disponibilizaţi începând cu 1 aprilie. În plus, potrivit acordului cu FMI şi legii răspunderii fiscale, Guvernul nu poate efectua nici o rectificare bugetară în primele şase luni ale anului şi nu poate opera mai mult de două rectificări pe an.

Întrebat, în aceste condiţii, de unde va face rost de bani, ministrul a răspuns la finalul şedinţei de ieri: „Este

o problemă rezolvată în interiorul ministerului. Fiecare angajat îşi va lua banii până la ultimul leuţ din bugetul aflat la dispoziţia ministerului de la capitolul salarizare”.

Cum va face asta mai precis ? Va umbla la alocaţiile de hrană ale angajaţilor şi va suspenda plata echipamentelor de serviciu, au declarat pentru REALITATEA.NET, surse guvernamentale. Dacă banii de echipamente sunt plătiţi sub formă de spor o dată pe an, sumele pentru hrană sunt cuprinse în salariu şi

ele pot reprezenta aproape 40% din venitul lunar al unui poliţist operativ.

Traian Igaş mai ia în calcul o altă variantă, susţin sursele citate. El ar putea umbla la fondul de salarii prevăzut pentru a doua jumătate a anului.

Planul de disponibilizări trebuia adoptat până la 1 aprilie, dar a fost respins săptămâna trecută de Senat, unde puterea are majoritate de doar două voturi. Camera Deputaţilor este însă decizională, motiv pentru care primul-ministru Emil Boc este optimist că proiectul va trece. Deşi planul de concedieri şi proiectul de lege erau gata încă de la plecarea lui Vasile Blaga din fruntea Internelor, Igaş a amânat adoptarea lui, în lipsa unei decizii politice tranşante, care trebuia luată la nivelul Guvernului şi în CSAT.

Sursa: Realitatea.net