Îmi aduc aminte de poet din tinereţea lui febrilă, toată lume îi citea interviurile din România Literară. Se întâmpla asta pe la începutul anilor ’70. L-am urmărit la o întâlnire cu studenţii politehnişti bucureşteni, unde mai erau prezenţi Leonid Dimov şi Ana Blandiana. Ne-a citit o poezie patriotică, cred că se numea Da, mai avem. A avut succes, dar parcă mai interesanţi au fost Dimov şi Blandiana! Arivismul poetului l-am remarcat prin faptul că el fuma Kent, pe când Dimov rămăsese la Naţionalele din puşcăria comunistă pe care o servise, din motive de patriotism anti-rusesc! 
Nu mi-au plăcut Cenaclurile Flacăra, n-am fost la niciunul, prea îl descântau pe Ceauşescu. Îi citeam cu interes Flacăra, are dreptate Cornel Nistorescu, făceau altfel de presă.
Acum la moartea lui ce se mai poate spune. A fost un poet controversat, cu grija ca encomioanele ceauşiste să nu-i apară în culegerile de poezii. Şi avea talentul titlurilor volumelor de versuri: Fântâna somnambulă, Iubiţi-vă pe tunuri.
A câştigat un concurs de scris versuri, a scris cele mai multe versuri într-o noapte. Era, se pare, generos, intervenea pentru oameni. Odată l-a scos dintr-o dispoziţie foarte neagră pe conul Alexandru Paleologu, după cum mi-a relatat, ştia să creeze bună dispoziţie.
Eu îl ştiu din copilărie de la o emisiune tv, Joia Tineretului, cu moderatori Valentin Plătăreanu şi Mariana Mihuţ, excepţională pentru că acolo au debutat Ana Blandiana de la Cluj, Florian Pittiş, iar masivul Păunescu, student pe vremea aceea,era un fel de mascotă, devenind invitat permanent.
După ’90 a făcut politică de stânga, nu îl apreciam. Era un amestec de fervori patriotice care l-au făcut atâulţi au încercat să profite acum la moartea lui, precum Vadim Tudor, un palid imitator poetic, mult mai autentic în veninoasele diatribe publice.

Formidabile sunt amintirile colegului său de facultate Dorin Tudoran în Jurnalul Naţional, unde îi parafrazează nişte versuri:

” Pe Păunescu l-am pierdut când a apucat-o pe nişte scări ce-i păreau că duc sus, foarte sus, în vreme ce eu credeam că ele duc jos, foarte jos..”

Cel mai rău însă mi-a produs articolul din blogul lui Tismăneanu, putea în ocazia asta să se abţină. Are şi domnul Tismăneanu o inadecvare care îşi merită hulele care se pot stârni din aceste reacţii.

• Distribuie:
• Distribuie
•