De regimul Basescu sunt satul pana peste cap. Este motivul principal pentru care la alegerile prezidentiale din 2009 l-am votat pe Crin Antonescu. L-am votat si din alte ratiuni. Avea un discurs impecabil, era si a ramas un bun orator si am apreciat la el curajul cu care isi asuma fiecare mutare politica. Mi-a placut Antonescu, dar astazi ma dezamageste atitudinea lui.
Nu mai comentez usurinta cu care a trimis PNL in aliantele cu PSD si cu Partidul Conservator. Pot accepta ca rezonabil argumentul ca toate fortele politice anti Basescu erau obligate sa parafeze o uniune juridica inregistrata la tribunal pentru a elimina riscul constitutional ca si dupa parlamentarele din 2012 presedintele sa propuna prim-ministru tot o marioneta de-a sa. Bun, dar una-i una si alta-i alta. Ma deranjeaza ca Antonescu a ajuns sa ierte pana si mizerabila colaborare a lui „Felix” cu Securitatea si ma mai deranjeaza si excesele sale de limbaj impotriva celor din PNL care il critica.
Cand Mona Musca a fost deconspirata ca turnatoare, Crin Antonescu a sarit ca ars, cerand imperativ, si pe buna dreptate, excluderea ei din PNL. Acum, dupa ce justitia a hotarat ca Dan Voiculescu a colaborat cu politia politica a regimului comunist, Antonescu se face ca ploua. Il intrebi de Voiculescu, iar el te trimite la Basescu. Penibil, neasteptat de penibil pentru un om si pentru un politician pe care realmente l-am crezut foarte inteligent.
Crin Antonescu dezamageste si pentru ca a devenit un mic dictator in PNL. Degraba se irita cand cineva din partid ii atrage atentia ca a gresit sau cand are o alta opinie decat a lui. Cea mai recenta dovada este reactia deplasata pe care a avut-o la adresa Adrianei Saftoiu. A declarat despre doamna cu pricina ca scoate „tipete ascutite” si ca este „o moralista pedista second-hand”. De ce a jignit-o? Pentru ca Saftoiu si-a „permis” sa afirme ca liberalilor le va fi greu sa mai vorbeasca despre „revolutia bunului simt” din moment ce PNL a facut alianta cu partidul unui fost colaborator al Securitatii. Replica lui Crin este mitocaneasca, de tipul celor basesciene.
Pe Traian Basescu l-am votat in 2004 si a dezamagit ulterior, ca presedinte. Pe Crin Antonescu l-am ales in 2009. Nu a ajuns sef al statului, insa dezamageste inca din opozitie. Se bucura de popularitate. Are sanse bune ca, la prezidentialele din 2014, daca va candida, si cel mai probabil o va face, sa castige alegerile si sa devina primul om in stat. Dar nu si cu votul meu. S-au strans deja suficiente dovezi ca Antonescu nu reprezinta tipul de presedinte pe care mi-l doresc: deschis dialogului, capabil sa-i asculte pe ceilalti, modest, muncitor si responsabil. Explicatie: muncitor si responsabil nu este atat timp cat chiuleste de la sedintele Parlamentului. Dintr-o mare speranta, Crin tinde sa devina o mare deziluzie.
mihaipaulcodunas@yahoo.com
