Construirea asa-numitei „Catedrale a Mantuirii Neamului” provoaca dispute aprinse. Nu putini sunt cei care critica initiativa. Grandoarea viitorului lacas de cult deranjeaza.
Deranjeaza si costurile, estimate acum la nu mai putin de 400.000.000 de euro. Ca suntem sau nu favorabili proiectului, catedrala oricum se construieste. Cred, insa, ca nu edificiul in sine este marea problema, edificiu care, in definitiv, poate deveni un interesant obiectiv turistic. O spun fara nicio urma de ironie.
Problema este atitudinea Bisericii Ortodoxe Romane. BOR a abandonat onestitatea lucrurilor simple si mizeaza pe fastul alunecos al lucrurilor scumpe. Daca banul este ochiul dracului, constat ca dracul si-a bagat, nestingherit, coada in Biserica. Inalti prelati au cazut in pacatul de a avea prea mult intr-o lume care are prea putin. Traiesc in lux in conditiile in care majoritatea enoriasilor supravietuiesc de pe-o zi pe alta. Nu-i etic.
Distanta dintre retorica Bisericii si practicile lumesti ale unora dintre asa-zisii sai slujitori este ca de la cer la pamant. Am spus „unora”, dar tare mi-e teama ca padurea sanatoasa abia mai respira, acoperita de sutanele mizerabile ale uscaturilor. Uscaturi pe care Sfantul Sinod le va fi tolerand, cu „blandete”, din moment ce n-am auzit de vreun popa, macar unul singur, supus exorcizarii raului de se fi dedulcit, de pilda, la spaga. Sa nu-mi ziceti ca popii nu iau si nu dau spert. Ba iau si dau, caci oameni sunt si ei.
Da, dar oameni care ne vorbesc zilnic despre modestie, despre curatenie sufleteasca, despre moralitate, verticalitate, despre patimile lui Hristos, care ne invata sa nu pacatuim si sa nu ne transformam in sclavi ai banului. Ori, unii dintre ei sunt primii care jinduiesc dupa averi, primii care plonjeaza in cazanul cu placeri al lumii cotidiene. Nu le mai ajunge ce au, pofta lor de mai mult si de mai scump este diavoleasca de-a dreptul. Iarta-i, Doamne, ca eu nu-i iert!
In alta ordine de idei, pot admite ca este firesc ca Biserica sa dezvolte afaceri. Ce nu mi se pare in regula este ca statul nu-i cere Bisericii impozite. Desi firmele ei functioneaza intr-o economie de piata, cu reguli ce ar trebui sa fie comune pentru toti competitorii care o populeaza, Biserica e scutita de taxe. De ce? Pe deasupra, statul plateste bani de la buget pentru salariile preotilor. In conditiile in care Biserica are venituri proprii, ba chiar venituri care nu sunt impozitate, de ce nu-si plateste ea singura popii?
„Catedrala Mantuirii Neamului” va avea 100 de metri inaltime, 120 de metri lungime, 70 de metri latime si o capacitate de 5.000 de persoane. Impresionant, nu? Mai impresionat as fi, insa, daca Biserica Ortodoxa Romana ar da mai multa atentie rolului ei social. Daca si-ar face o prioritate din a ajuta, sufleteste si material, familiile nevoiase, pe batranii neputinciosi, pe copiii orfani, pe femeile-victime ale violentei din familii, pe persoanele cu handicap, pe cei cazuti in patima alcoolului sau pe tinerii care se drogheaza.
mihaipaulcodunas@yahoo.com
