PDL şi aripa democrat – liberală a Guvernului actual încearcă să impună în Coaliţie înlocuirea celor 41 de judeţe ale României cu 8 regiuni de dezvoltare până la finele acestui an, cu scopul declarat de a avea acces mai uşor la cele 10 miliarde de euro din Programul pentru dezvoltare al Comisiei Europene, puşi la dispoziţie de Executivul european în perioada 2013 – 2014 pentru lucrări de infrastructură rutieră, apă şi canalizare din teritoriu.
Păreri pro şi contra
Proiectul privind reorganizarea administrativ-teritorială a ţări noastre este unul destul de contestat, care îi nemulţumeşte pe de o parte pe reprezentanţii administraţiilor locale teritoriale, mergând pe premiza că, prefectul va stabili centrele de comună, urmând, ca normal, celelalte comune să devină sate şi să se alipească unde vor dori cetăţenii, organizându-se şi un referendum în acest sens, ceea ce va implica până la urmă dispariţia unor Primării şi consilierii locali.
În prezent, în România sunt 2.630 de comune, din care 2.102 au sub 5.000 de locuitori. Asta înseamnă că, potrivit proiectului, cele 2.102 comune ar deveni sate arondate unor localităţi mai mari. Nu ar mai avea primari, viceprimari, consilieri şi nici buget propriu.
În ceea ce priveşte oraşele şi municipiile, din 317 câte există în prezent, 117 au sub 10.001 de locuitori, deci ar trebui să devină comune, alte 60 municipii au sub 50.001 de locuitori, deci ar trebui să devină oraşe.
A doua problemă care trebuie pusă în discuţie este, ştim bine că rata de absorbţie a fondurilor europene este foarte mică. Funcţionarea actualelor regiuni de dezvoltare, create prin intermediul Legii nr.315 din 2004, este criticată din perspectiva eficienţei, şi a modului în care relaţionează cu instituţiile publice locale şi judeţene. În ceea ce priveşte consiliile de dezvoltare regionale, deseori se simte influenţele politice, în împărţirea fondurilor europene nerambursabile către judeţe.
O variantă europeană
Asociaţia Vexilologie „Tricolorul” membră fondatoare a Federaţiei Societatea Civilă Românească, a propus o variantă de reorganizare economico – administrativă a României pe 6 + 1 regiuni de dezvoltare, denumite: Muntenia, Oltenia, Transbanat, Transardeal, Moldova, Moldodobrogea şi Bucureşti, în baza principiilor proporţionalităţii şi similarităţii, sub deviza europeană „unitate în diversitate”, cu respectarea condiţiilor istorice, geografice, etnice, socio-culturale şi politico-economice.
Propunerea a fost făcută cu ocazia unor seminarii ştiinţifice, la Parlamentul României şi la Muzeul Judeţean Argeş. Istoricul George Rotaru a declarat că „rezolvarea exaplanică în varianta propusă are caracter strict şi de exclusivitate de dezvoltare economico-socială şi a infrastructuri pe regiuni, în mod durabil fără a avea caracter administrativ”.
Părerea noastră este că, o reformă constituţională făcută în grabă, care să cuprindă la pachet şi restructurarea administraţiei publice şi care să definească prin intermediul Constituţiei regiunile, este imposibilă în acest moment. Aşa că până vom ajunge la un consens naţional politic, nu vom putea să ne gândim, în mod serios, la o reorganizare administrativă. Vom modifica câteva legi, pe ici pe acolo şi cam atât. Spre exemplu, în Polonia reforma administrativ-teritorială propriu-zisă a demarat după 9 ani de consultări.
Viorel Crăciuneanu
craciuneanu2002@yahoo.co.uk
