Trăim ultimele zile ale dictaturii Băsescu, nu bat câmpii, dar aşa se vede peste tot în România.

Pornit de la un străin Raed Arafat şi în paranteză cum să nu-i dau dreptate lui Conu Neagu Djuvara cu Toctomerius cumano-pecenegul fondatorul Valahiei, protestul a explodat în nemulţumirea generală a românilor acumulată în ultimii trei ani de regim iobăgesc băsesco-pedelist.

Început la fel ca în vremea lui Ceauşescu cu un miting prost gândit că s-a organizat, intervenţia lui Băsescu de la RTV în contra doctorului Arafat a fost la fel de neinspirată. A condus la demisia foarte sonoră a acestuia şi la protestele de sprijin de la Cluj şi Târgu Mureş. Care au declanşat proteste în toată România şi mai ales în Piaţa Universităţii.

Protestele care s-au întins ca un virus în toate oraşele româneşti nu-l mai priveau pe Arafat ci era împotriva lui Băsescu, omul care dispreţuieşte pe români şi care acum îi este frică de ei.

Chiar dacă au luat o turnură violentă în Bucureşti din cauza unor anarhişti protestul cere ca guvernanţii conduşi de Băsescu să plece de la putere.

Şi iată că se întâmplă în urbea mea în Piteşti. Am amintiri urâte de la revoluţia de la Piteşti din  89 care semăna cu D’ale Carnavalului. De această dată însă protestul piteştean a fost natural şi normal. Pe la ora 2 d.a. s-au strâns cam 20 de persoane în Piaţa Prefecturii (evit Piaţa Milea). Dar pe la 6 seara în piaţa au început să apară oameni şi până la urmă în piaţa după marşul de protest la sediul PDL în piaţa au revenit circa 1000 de oameni.

Şi nu pot decât să mă bucur. Suntem plini de speranţă impostorii ăştia sunt pe ducă!

• Distribuie:
• Distribuie
•