O echipă de 40 de oameni îmbrăcaţi în costume speciale, închise ermetic şi dotate cu tuburi de oxigen, va coborî în Dâmboviţa subterană, râul din beznă care colectează dejecţiile şi apa reziduală provenite de la cele două milioane de bucureşteni. Este prima dată când se curăţă tunelurile de sub Dâmboviţa, la 25 de ani de la darea acestora în folosinţă.
Dimensiunile tunelurilor de sub Dâmboviţa variază între 3,3 m lăţime şi 2,45 m înălţime până la 4,5 m lăţime şi 3,6 m înălţime. Deoarece cantitatea de ape menajere colectate creşte semnificativ, pe măsură ce râul subteran străbate oraşul, numărul „casetelor de colectare” creşte de la două la trei pe tronsonul Vitan-Popeşti.
Fiindcă n-a fost curăţat niciodată de la darea în funcţiune, în 1987, în tunel s-au depus aluviuni în cantităţi atât de mari încât pe traseu au răsărit 25 de „insule” de consistenţă fermă, în care resturile s-au sedimentat în micro-straturi geologice. După acelaşi principiu ştiinţific care a dus la formarea unei delte la gurile de vărsare ale Dunării în Marea Neagră, la vărsarea Dâmboviţei subterane în Dâmboviţa de suprafaţă s-a creat o lungă limbă de uscat, care conţine şi prezervative, şomo-ioage de cârpă, tampoane, bucăţi de cauciuc şi alte resturi, conform directorului general adjunct al Apa Nova, Epsică Chiru.
Reprezentantul Apa Nova – compania care se ocupă de curăţarea canalelor colectoare – ne arată nişte fotografii: „În anumite locuri este exact ca într-o peşteră. S-au format stalactite şi stalagmite de depuneri. Din cauză că Ceauşescu s-a grăbit în 1987, lucrurile s-au precipitat şi canalul colector a fost dat în funcţiune fără ca echipele să mai apuce să scoată pe anumite porţiuni popii de susţinere a planşeului de beton. În jurul acestor stâlpi s-au format, prin depunere, stalactite şi stalagmite din celofan, hârtie şi mâl, exact ca într-o peşteră”.
Ca să cunoască exact la ce „misiune” se înhamă, Apa Nova a angajat o companie din Ungaria care să realizeze o endoscopie a Dâmboviţei subterane, introducând prin canale scafandri cu camere video speciale, care au realizat „un documentar” de 240 de ore. Scafandrii unguri au filmat fiecare centimetru pătrat din cei 40 kilometri de tuneluri cât însumează Dâmboviţa subterană, pentru a cartografia zonele în care canalul e obturat de depuneri. Mai mult, fiecărui punct filmat în subteran îi sunt asociate coordonatele GPS de la suprafaţă, pentru ca echipele de intervenţie să ştie care e cel mai apropiat punct pe unde pot ajunge la dop.
Operaţiunea de curăţare a Dâmboviţei se va face în doi paşi.
Întâi se vor pompa din Lacul Morii mai multe jeturi de apă sub presiune, care vor antrena mâlul de pe pereţii celor 17 kilometri de tunele. Urmează o a doua etapă, în care în tunele se vor monta din loc în loc nişte valve cu deschidere-închidere automatizată, care vor putea sigila anumite porţiuni din canale, pentru ca muncitorii să poată intra cu utilajele de raclare ca să cureţe fundul albiei, să stoarcă mâlul şi să îl scoată la suprafaţă. Vor fi scoase inclusiv resturile de cofrag lăsate de constructori în 1987.
După ce albia Dâmboviţei subterane va fi complet curată, valvele vor fi folosite de Apa Nova pentru a devia la intervale regulate cursul apelor menajere dintr-un tunel pe celălalt, pentru a asigura mentenanţa permanentă a canalelor, ca să nu mai apară dopuri aluvionare.
De asemenea, se va îndrepta o eroare de proiectare de pe vremea lui Ceauşescu. Explică directorul Apa Nova Epsică Chiru: „Când canalele de ape menajere ies la suprafaţă în zona Glina, prezintă un prag cu înălţimea de 1,8 metri, care favorizează depunerile aluvionare. Noi vom îndepărta această barieră”.
Primăria Capitalei speră ca prin curăţarea „dopurilor” care gâtuiesc Dâmboviţa subterană, aceasta să preia în perioadele cu precipitaţii abundente o cantitate mai mare de ape pluviale, diminuându-se astfel riscul de inundaţii.
Sursa: realitatea.net
