Precum Badea Cârţan, am plecat la finele săptămîni trecute în lume, să-îmi caut norocul, mai precis la Londra, capitala şi cel mai mare centrul politic, cultural şi financiar al Angliei şi a Regatului Unit.

Prima deosebire a fost legată de etapa prezborului -în sala de aşteptare- în legătură cu condiţiile oferite de operatorii turistici. Net superior la acest capitol a fost cel asigurat de cel englez prin oferta şi calitatea superioară şi diversificată a serviciilor turistice.
Prima impresie a fost legată de două cartiere -din cele 33 existente- locuite de cetăţeni de culoare neagră şi de evreii cu portul lor specific. Care stau în clădirii lipite una de alta, cu arhitectură identică, fiind prevăzute cu câte trei trepte de parcurs până la intrarea principală, direct de pe trotuar. Plătind chirii la nivelul sumei de 400 lire pe lună, proprietarilor englezii care fac parte din aristrocraţia locală, ce şi-au stabilit domiciliul la marginea oraşului, în case spaţioase şi izolate înconjurate de pajişti bine întreţinute.
A doua impresie a fost legată de centrul în care se observă îmbinarea perfectă a arhitecturii trecutului istoric cu clădirile moderne din sticlă, în care se disting mii de birouri.
În rest englezul de mijloc, nu prea pune accent pe vestimentaţia pe care o poartă zi de zi, locuieşte cu chirie, trăieşte viaţa precum un aventurier pe vremuri tulburi, neavând dezvoltat simţul proprietăţii particulare, îl interesează mai mult calitatea ei.
Administraţia locală
Sunt anumite locurile interesante de vizitat cum ar fi: palatul Buckingham, Galeriile Tate, Galeria Naţională, British Museum, Muzeul Victoria şi Albert, podul London Bridge, turnul alb cu ceasul Big-Ben şi câte mai câte, care denotă gradul mare de cultură acumulată. În marea lor majoritate intrarea este gratuită, acest fapt a fost posibil datorită scumpirii transportului în comun. Totodată traseele turistice sunt astfel gândite, pentru a atrage „ca un magnet” an de an aproape un miliard de vizitatori din toate colţurile lumii.
Parcurile sunt imense, iar protejarea fiecărui copac, chiar dacă este înconjurat de elementele specifice civilizaţiei moderne, constituie un scop suprem.
Este lăudabilă iniţiativa primarului Boris Johnson care a impus duminică de duminică, restricţionarea anumitor zone din centrul capitalei londoneze în vederea circulaţiei bicicliştilor. Adevărate demonstraţii pentru sportul în aer liber şi sănătatea cetăţenilor, mai ales în condiţiile actuale în care infarctul miocardic ocupă un loc fruntaş.
Tot legat de administraţia locală, am fost impresionat de acurateţea, politeţea şi calmul specific englezesc, în care se desfăşoară circulaţia. Fără a claxona, emana decibelii radiocasetofoanelor sau diferitelor expresii verbale uzitate de conducătorii de pe şoselele din România.
Dar altfel nu se poate stăpânit acest „furnicar” de cetăţeni care au ajuns la peste 7,5 milioane de locuitori. În timp ce camerele de luat vederi au rostul lor -nu ca la noi- când în loc să le monitorizeze administraţia locală, au fost concesionate unor companii private şi acest lucru a generat un real scandal, soldat cu suspendarea acestora, în detrimentul conduitei participanţilor la trafic.
De pe urma turismului beneficiază nu numai administraţia locală şi mediul de afaceri privat reprezentat de proprietarii de magazine, restaurante, comercianţii ambulanţi, şi artişti de tot felul. Şi atunci te poţi întreba. Cum este posibil ?. Ca pentru cetăţeanul englez faţă de cel român să fie găsit antidotul înpotriva acestei crize economico-financiare ce ne crează nouă „fiori reci pe şira spinări”.
În aceşti douăzeci de ani de democraţie „sălbatică”, am avut impresia că mergem în direcţia bună legat de funcţionalitatea instituţiilor publice şi asigurarea unui nivel de trai decent pentru cetăţenii acestei naţii în comparaţie cu alte state europene. Dar observ că m-am înşelat, noi mergem precum racul, un pas înainte şi doi înapoi.

Viorel Crăciuneanu
craciuneanu2002@yahoo.co.uk

• Distribuie:
• Distribuie
•