Seara de 26 ianuarie, prima dată când vin la Filarmonică anul ăsta (nu se pune joia trecută unde am fost doar la partea a doua la Jupiterul lui Mozart foarte bine interpretat de orchestră) a fost marcată de iarna care a venit în sfârşit şi pe la noi.

Mai ales pe la Bucureşti blocând-ne instrumentiştii de acolo. Aşa că programul s-a schimbat. Norocul nostru a fost că pianiştii solişti invitaţi erau cazaţi în Piteşti. Aşa că am avut parte de un recital al celor doi interpretaţi.

Pe scenă a apărut o tânără şi durdulie venind din Ucraina numită Kateryna Lechenko. Şi s-a aşezat la pian şi am avut revelaţia unei interprete de mare viitor.

Prima piesă a fost Etude in form free variation on a thema by Beethoven de Robert Schumann. Este o piesă inspirată de Simfonia a V-a după cum am detectat din primele măsuri.

A urmat Ballade nr. 1 de Frederique Chopin. Aceasta este inspirată de poemul lui Mickiewicz Konrad Wallenrod. Interpretarea piesei a dat măsura tinerei ucrainience, părea că o să spargă pianul, are tuşa slavă a marilor pianişti din această zonă, incluzându-i pe Rachmaninov, Rubinstein şi alţii.

În final a interpretat cu aceeaşi măiestrie Fantasia de R. Molla-Penades.

A urmat apoi italianul Ippazio Ponzetta. El a interpretat cu măiestrie Variation Serieuses de Mendessohn-Bartoldy, el fiind director artistic şi profesor de pian la Academia Internaţională de Pian Mendessohn-Bartoldy din Bolzano. A urmat apoi piesa lui Beetoven Rondo a Capriccio op 129. A fost o melodie veselă, un capriciu la fel cum este cel amintit în titlu. Pianistul italian ne-a oferit un bis cu piesă intens romantică.

În final a revenit Kateryna cu Hungarian Rhapsody nr 12 de Franz Liszt, interpretată cu aceeaşi forţă. Ne-a oferit şi un bis mai romantic şi visător.

A fost o seară reuşită datorită unor interpreţi deosebiţi.

• Distribuie:
• Distribuie
•