Bratu, pus la zid de Nicolescu si de primari

Pornind de la proiectul Primul Ghiozdan, pe care CJ Argeş vrea să îl lanseze anul acesta prin acordarea de ghiozdane şi rechizite pentru absolut toţi elevii care intră în clasa I, proiect aprobat în unanimitate de toţi consilierii judeţeni, inclusiv cei ai PDL, s-a iscat un conflict surd la Colegiul Prefectural.

Generalul Gabriel Bratu a catalogat acţiunea drept una politică, spunând că sigla CJ Argeş care va apărea pe ghiozdane va ajuta la imaginea liderilor PSD care conduc instituţia, dar şi că în jur de 2000 de elevi din familii sărace vor primi rechizite, ba chiar ghiozdane, printr-un proiect guvernamental aprobat în 2008. Desigur, de la Constantin

Nicolescu, Bratu a aflat că hotărârea de guvern datează din 2002, nu din 2008. În plus, sigla CJ Argeş „este sigla unei instituţii, nu este a mea”. În fine, am putea spune că acest program început de CJ Argeş a fost deja implementat la CJ Cluj, unde preşedintele este portocaliu. Apoi, că pentru un elev sărac, nu credem că strică chiar şi două ghiozdane, decât să nu aibă niciunul.

Primarul Gheorghe Stancu s-a declarat total nemulţumit de faptul că „Generalul” a spus că Bascovul este o comună bogată, ca atare nu va primi microbuzul pe care îl cere de vreo jumătate de an, după ce tot Inspectoratul a luat decizia de a-i comasa şcoala. Mai mult, Bratu afirmase că, la cât a cheltuit primăria pentru transportul copiilor anual la şcoală, ar fi putut cumpăra microbuz şcolar. Ca atare, Stancu a răbufnit, pe bună dreptate: „Aţi ajuns să caracaterizaţi comunele după gradul de sărăcie. Aţi spus că Bascovul e comună bogată. De unde ştiţi? Ştiţi că avem 790 de apartamente şi plătim 9 miliarde lei subvenţie la căldură? Asta până acum, că statul taie de tot subvenţia. Ştiţi că plătesc 170 milioane lunar să aduc copii de pe drumul naţional, intens traficat, la şcoli? Dacă nu primim microbuz, nu mai subvenţionez transportul în comun la şcolile din bascov. Din bugetul local, cheltuim aproape 5 miliarde pe utilităţi. Mereu am fost lângă profesori şi elevi, dar atâta neglijenţă şi nepăsare nu am mai întâlnit. Şi mai e ceva, şi dacă aş fi avut banii, nu aş fi putut lua microbuz. Uitaţi că avem interzis de la guvern pntru achiziţii? Nici xerox nu pot să cumpăr, darămite un microbuz!

Mai avem o grădiniţă retrocedată prin instanţă foştilor proprietari. Am găsit locaţie pentru 200 de preşcolari de grădinţă. Suntem somaţi de Apă Canal să eliberăm spaţiul găsit. În şcoală sunt încă 4 săli improvizate. Asta, deşi avem o grădiniţă în lucru pentru care nu mai primim bani, deşi prin Hotărâre de Guvern sursa de finanţare e de la Ministerul Educaţiei! Nimeni de la Inspectorat, de trei ani, de când am început lucrările, nu a venit să vadă grădiniţa. Nici măcar nu ştiu unde se construieşte! Am două dosare din 2009 la Călăraşi, pentru care am plătit. Pentru reabilitarea unui corp de la Şcoala Bascov şi a Şcolii de la Valea Ursului. Am îndeplinit toate condiţiile, dar tot aştept finanţarea. De doi ani!”, a izbucnit Gheorghe Stancu.

„IŞJ Argeş se ocupă cu inspecţia şcolară. Tot ce înseamnă clădire şi spaţii de învăţământ cade în responsabilitatea administraţiei locale. Nu ştiu dacă şi acasă va plângeţi de plata utilităţilor sau vi le plăteşte altcineva. Am făcut afirmaţia că nu veţi primi şi nu veţi primi microbuz. Dacă puteţi plăti 160 milioane pentru transport anual, puteaţi să vă cumpăraţi şi un microbuz. Eu aşa făceam. Sunt alte comune mai sărace ca Bascov care au nevoie de microbuze”, a răspuns Bratu. „Dar, dar sunt localităţi mai bogate care au câte două”, i-au răspuns primarii. Şeful de la Finanţe a deschis gura, că mai bine o ţinea închisă, dar măcar s-a făcut de toată jena- şi a încercat el să explice primarilor cum să îşi ia microbuze: prin programul Rabla! „Eu am dat la remat maşini de la Finanţe şi am luat altele noi. Şi primăriile puteau să facă la fel!”, a debitat într-o fericită inocenţă omul. „Păi care parc auto, ce maşini avem noi?”, au întrebat primarii? „Am nişte maşini pentru salubritate. Le duc pe alea să iau microbuz şi nu mai ridic gunoiul?”, i-a replicat şi Stancu.

Primarul de la Suseni, Doru Radu, a spus că între administraţia locală- adică primării şi consiliile locale- şi cea judeţeană, adică deconcentrate, există un „vădit conflict”. Permanent se cer prin adrese răspunsuri, unele chiar în câteva ore. Primăriile aşteaptă bani degeaba, pentru că pe proiecte guvernamentale apar localităţi „şmechere” în faţa celor care aşteaptă la rând, iar alocările de fonduri se fac pe alte criterii decât cele normale.

A fost momentul în care preşedintele CJ Argeş Constantin Nicolescu a izbucnit, după atâta tăcere: „Vorbim de colaboare, dar nu respectăm legea. Instituţiile deconcentrate ar trebui să fie în colaborare cu primăriile, nu să trimită dispoziţii. La cum se pune problema aici, pare că IŞJ este şeful autorităţilor locale. Spuneţi că lucrurile sunt legale, dar nu sunt. Nu puteţi să luaţi decizii în privinţa unor decizii ale Consiliilor Locale şi Judeţene. Suntem aleşi, nu ca voi, numiţi, avem autonomie prin lege. Nu aţi făcut o consultare cu autorităţile locale când aţi făcut investiţii. Dacă ziceţi că s-a făcut, veniţi cu dovezi, unde sunt adresele? Dar vreţi să vă răspundă primarii la adrese imediat. Îi puneţi să fie transparenţi pentru ce cheltuie banii. Păi ei sunt, pentru că primarii cheltuie banii în urma deciziilor de Consiliu. Dar voi, ca directori, când daţi banii, de ce nu asiguraţi transparenţa, să vedem unde alocaţi banii? Transparenţa trebuie să fie pentru toţi. Altfel, nu mai e autonomie locală. Dacă mergeţi pe dispoziţii, concentraţi iar tot. Nu mai spuneţi când ceva e rău că e vina primarului şi mereu când e ceva bun că a făcut IŞJ. Iar legea cu rechizitele e din 2003, nu aşa cum spuneţi cu atâta seninătate, din 2008. Nu mai bruscaţi primarii! Sunt invitaţi, sunt aleşi, trataţi-i ca atare. Eu nu mai vin la şedinţe dacă mie trebuie să îmi dea Bratu replici. Ne explicaţi de 7 ani aceleaşi probleme şi o ţineţi mereu tot pe a voastră”, a închis discuţia Nicolescu, după care a plecat.

Bratu a mai comentat doar că rechizitele care se dau prin guvern conţin şi ghiozdane, de aceea unii copii ar avea două rânduri de ghiozdane. „Le-aţi dat şi pe alea unde aţi vrut”, au exclamat primarii.

Ce treabă are CJ Argeş cu ce zice Bratu?

La conferinţa de presă Constantin Nicolescu şi-a argumentat mai pe îndelete ieşirea nervoasă, spunând că de multe ori primarii sunt violentaţi de şefii de deconcentrate, chiar dacă ei pun în practică deciziile de Consiliu. „Se depăşeşte limita în ce înseamnă respectarea minimă a legalităţii. Tocmai cei care nu respectă legea spun că o respectă. Atâta timp cât o decizie se ia în CL sau CJ, şi toate sumele se destribuie prin hotărâre, nu poate spune un director de instituţie că respectă aceeaşi trnsparenţă ca o autoritate local. În acelaşi timp, distribuie bani fără niciun fel de transparenţă. Bani publici care se duc în mare parte la PDL. Aşa cum se cere primăriilor transparenţă, ar trebui să fie şi la ei. Nu ştiu ce aviz sau aprobare are CJ de la IŞJ. Relaţia CJ este cu copilul şi părintele. IŞJ să se ocupe de curiculă. Ei au o problemă când interferează cu administraţia locală. Când vrei să începi o investiţie, finanţele spun că nu se poate, trebuie să termini proiectele vechi. Dar alea sunt blocate de guvern. Pe de altă parte, ei dau bani pentru parcuri noi. La ei se respectă legea, nu sunt tot proiecte noi? Spun că plătesc arierate. Păi nu au fost ei la putere şi în vechea guvernare? Din 2005 încoace ei au fost mereu la conducere. Cum să ascultăm noi ce zice Bratu, într-o hotărâre a CJ. Ce mă interesează că nu vrea el să apăra sigla CJ? Ce e sigla mea? Este sigla unei instituţii de stat”, a comentat Nicolescu.