Principalii candidaţi la preşedinţia CJ Argeş, Constantin Nicolescu (USL), Mircea Andrei (AAM), Georgiu Gingăraş (UNPR) şi Marian Fulga (PP-DD) s-au confruntat, faţă în faţă, din sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene, dar prin intermediul undelor, în cadrul unei emisiuni electorale pentru Radio România Antena Satelor.
Politica atacului împotriva proiectelor de construcţie
Întrebaţi ce îi recomandă pentru conducerea CJ Argeş, toţi candidaţii au menţionat experienţa profesională. Singurul care nu s-a putut lăuda cu experienţă în administraţie a fost Mircea Andrei, care a propus în schimb cunoştinţele sale în materie legislativă. În ciuda acestei experienţe legislative cu care s-a lăudat, Mircea Andrei nu s-a abţinut să afirme că, deşi judeţul a fost condus de 20 de ani de PSD, în tot acest timp nu s-a investit în refacerea DN 73, deşi aceste drumuri sunt în administrarea ministerului Transporturilor, deci a guvernului. Mircea Andrei s-a lăudat şi cu faptul că în mai multe comune au fost introduse alimentări cu apă şi canalizare, fără implicarea CJ Argeş, prin fonduri guvernamentale, eludând faptul că una este să ai un buget local, alta este să ai un buget naţional pe mână pe care să îl aloci discreţionar comunelor cu primari din partidul care este la guvernare, aşa cum s-a întâmplat în ultimii 4 ani de guvernare PDL.
Cetatea Poenari in turismul monahal si medieval?!!!
Altfel, când a venit vorba de proiecte pentru dezvoltarea judeţului, toţi candidaţii au prezentat practic frânturi din programul lui Constantin Nicolescu, bazat, în mare parte pe strategii promovate încă de la începutul primului mandat şi aflate în derulare, fie că vorbim despre turism, agricultură, infrastructură, fie că vorbim despre sănătate, educaţie sau protecţia socială. Din dorinţa de a-şi păstra timp pentru atacuri, senatorul de Dâmboviţa (singurul dintre invitaţi care a recurs la această strategie) a scurtat practic perioada alocată propunerilor de dezvoltare, adică ce ar intenţiona să facă. Astfel, a „uitat” total în programul de dezvoltare turistică municipiul Câmpulung, în ciuda faptului că administraţia locală a făcut eforturi susţinute până a accesat fonduri europene pentru un amplu proiect de modernizare a întregii infrastructuri a centrului vechi. În schimb, candidatul AAM a propus introducerea cetăţii Poenari într-un circuit monahal (sic!) şi medieval, dar şi reprezentarea CJ Argeş printr-un birou la Bruxelles pentru a fi la la curent cu noutăţile privind accesarea de fonduri europene. Dezvoltarea infrastructurii, promovarea turistică, realizarea de centre de colectare a produselor agricole, introducerea utilităţilor, au fost proiecte comune pentru toţi candidaţii.
Candidatul AAM a atras atenţia că este nevoie de infrastructură, uitând probabil că, în guvernarea PDL, drumurile naţionale au izolat practic Curtea de Argeş şi Câmpulungul de restul judeţului, în timp ce modernizarea drumurilor judeţene a continuat conform graficului programului multianual. O altă viziune este ce a dezvoltării parteneriatelor publice-private, care, în timpul aceleiaşi guvernări PDL a fost practic blocate din cauza lacunelor legislative.
Proiecte reale, răspunsuri la nevoile argeşenilor
Ceva mai „prins” în realităţile argeşene a fost însă Marian Fulga, poate şi graţie mandatelor de consilier judeţean şi a perioadei în care a fost vicepreşedinte, motiv pentru care a menţionat importanţa proiectului de alimentare cu apă de pe valea Topologului, promovat de actuala conducere a CJ Argeş, de care vor beneficia argeşenii din zona Cotmeana. O altă prioritate ar fi extinderea reţelei de drumuri judeţene între localităţile agricole din sudul judeţului, dar şi între localităţile turistice din nordul judeţului. Un alt obiectiv este sprijinirea tinerilor cu performanţe în educaţie şi construirea a încă două centre medico-sociale pentru vârstnici. Dezvoltarea potenţialul energetic neconvenţional reprezintă o prioritate.
Constantin Nicolescu a precizat că, la fel ca şi în ultimele două mandate de preşedinte al CJ Argeş, are stabilite alături de echipa de consilieri judeţeni nouă obiective prioritare pentru următorii patru ani, în funcţie de realităţile de pe teren. De altfel, viitoarea echipă a Consiliului urmăreşte să finalizeze investiţiile începute. Prima prioritate o reprezintă cea a infrastructurii, Nicolescu menţionând că în 75 din cele 95 de comune există alimentare cu apă, iar în mandatul viitor vor fi finalizate şi investiţiile în restul comunelor. În privinţa canalizării, pe lângă cele 15 comune care beneficiază de aceste utilităţi, altele vor culege roadele proiectului european derulat la nivel judeţean, în valoarea de 100 milioane euro, precum şi a altor proiecte europene. De asemenea, în următorul mandat se doreşte realizarea a două apeducte care să alimenteze comunele din sud cu apă din zona montană. În privinţa drumurilor, CJ Argeş va continua ritmul de 100 km de drumuri asfaltate, în condiţiile în care trebuie să întreţină 2800 de km de drumuri judeţene şi comunale. Preşedintele CJ Argeş a atras atenţia că jumătate din cei aproximativ 600 km de drumuri naţionale sunt într-o stare dezastruoasă, motiv pentru care, în următorul mandat intenţionează să obţină atenţia guvernului pentru reabilitarea lor astfel încât să turismul să se poată dezvolta, iar agenţii economici, inclusiv paltforma Dacia, să beneficieze de infrastructură modernă. „DN 73 va fi una din priorităţile noastre pentru guvernul USL, iar noi vom încerca, cu ajutorul fondurilor europene, eliminarea efectelor alunecărilor de teren asupra infrastructurii”, a completat Nicolescu. Preşedintele CJ a subliniat şi faptul că Argeşul va fi unul dintre primele judeţene din ţară care se va bucura de un sistem ecologic de colectare şi gestionare a deşeurilor solide, graţie proiectului pe fonduri europene, aflat în derulare la nivelul întregului judeţ. În plus, se intenţionează producerea de energie electrică ecologică în urma procesării deşeurilor.
Argeşul este singurul judeţ din ţară unde există un sistem informatic integrat şi acces la internet pentru toate primăriile, iar Consiliul Judeţean doreşte extinderea sistemului, printr-o reţea de fibră obtică în întregul judeţ, pe fonduri europene.
În domeniul sănătăţii, CJ Argeş va moderniza blocurile operatorii ale Spitalului Judeţean şi ale Pediatriei, iar Constantin Nicolescu a precizat că va redeschide cele 4 spitale din mediul rural închise „fără niciun temei”, de guvernul PDL.
În privinţa turismului, Constantin Nicolescu a menţionat că doreşte să pună în aplicare strategia din acest domeniu pe care a pus-o la punct cu sprijinul partenerilor din Savoia, Franţa şi care cuprinde toate zonele turistice din judeţ, cu prioritate pe cele din zona montană.
În domeniul educaţiei, în afară de modernizarea clădirilor şi a dotărilor, preşedintele CJ Argeş are ca obiectiv ca, în cursul viitorul mandat, toate şcolile din judeţ să beneficieze de alimentare cu apă şi grupuri sanitare, în condiţiile în care, în aceste două mandate pe care le are la activ, a reuşit ca 80% dintre unităţile şcolare să beneficieze de aceste utilităţi.
Zona asistenţei sociale este una care a beneficiat de numerose fonduri europene, chiar şi acum şapte proiecte fiind în derulare. În plus, CJ Argeş doreşte crearea a două noi centre la Tigveni şi la Vultureşti, acolo unde capacitatea locurilor este depăşită.
În domeniul agriculturii, o prioritate o reprezintă înfiinţarea şi funcţionarea Camerelor Agricole, precum şi sprijinirea fermierilor prin serviciul de consultanţă în accesare de fonduri europene. Constantin Nicolescu a subliniat faptul că producătorii din domeniul pomiculturii vor avea şansa de a reface fondul pomicol cu bani europeni şi pentru crearea centrelor de colectare, având în vedere că vor fi fonduri special destinate în exerciţiul bugetar 2014-2020 al Uniunii Europene.
