Dosarul Apostu: Spaga de 10% din banii alocati de Boc pentru o firma din Arges

Curtea de Apel Cluj a dat publicităţi motivarea în cazul arestării primarului de la Cluj, Sorin Apostu. Primarul municipiului a fost arestat pentru că existau indicii că se pregătea să săvârşească şi alte infracţiuni, se arată în motivarea deciziei de arestare.

Tot în motivare se arată că unul dintre arestaţii din dosarul Apostu- omul de afaceri Călin Stoia (SCM), reprezentant al Total Trading Company, acţionar al societăţii de salubritate Brantner-Vereş- promitea că va interveni la persoane din anturajul Guvernului, pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al Guvernului. Beneficiarul unei astfel de afaceri ar fi fost, conform procurorilor DNA, chiar un om de afaceri din Argeş, căruia i-a cerut acestuia 10% şpagă pentru obţinerea unor bani din fondul de rezervă al Guvernului.

„Totodată, din probatoriul dosarului rezultă că în cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 148 lit. c C.pr.pen. existând date şi indicii că inculpatul S.C.M. pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni de corupţie, prin promisiunea că va interveni la persoane cu funcţii de decizie pentru rezolvarea alocării unor sume de bani pentru contracte la construcţii de drumuri, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite. Astfel, în cadrul discuţiilor purtate cu numitul B. I., om de afaceri în judeţul Argeş, inculpatul S.C.M. îi promite acestuia că va interveni la persoane din anturajul Guvernului României, pentru alocarea unor sume de bani din fondul de rezervă al Guvernului, în favoarea unei societăţi de construcţii de drumuri. Pentru această intervenţie, inculpatul S.C.M. pretinde remiterea unui procent de 10% din suma alocată de la Guvern”.

Iată fragmente din procesul verbal al înregistrărilor telefonice:

„S.C.M.: Hai zi cumetre.

B.: Fii atent cum e treaba, deci e totul OK, legal, frumos, e adresă făcută de prefect preşedintelui Consiliului Judeţean, înţelegi? E lucrarea din 2009 la nişte drumuri, când au fost calamităţile alea, înţelegi?

S.C.M.: Da.

B.: Şi de, oamenii au un milion de euro de recuperat, şi acuma, în prima tranşă, e făcut scrisoarea de ăştia, ţi-am zis…

S.C.M.: De firma care o făcut lucrările?

B.: Da, dar pe primărie, e făcută adresa pe primăria respectivă.

S.C.M.: Deci primăria o avut contract, firma respectivă cu primăria.

B.: Da, deci nu apare firma, ştii? Doar primăria apare.

S.C.M.: Am înţeles.

B.: Înţelegi? Şi în prima tranşă ar fi vrut 500.000 euro, 540.000…

S.C.M.: Stai puţin, e foarte important cine trebuie să plătească banii ăştia. Primăria care trebuie să-i primească de unde?

B.: De la Guvern.

S.C.M.: De la Guvern ce? De la Fondul de rezervă?

B.: Da, Fondul de rezervă.

S.C.M.: Ăla-i la dispoziţia primului ministru.

B.: Da, păi asta ţi-am zis, că ăla merge…

S.C.M.: Şi de ce nu-i dă?

B.: Păi se face o listă acuma, că de aia e urgenţă, cică se face o listă acuma în care să se dea la mai mulţi şi ştii cum e, care intră pe listă. Asta ne trebuie.

……

S.C.M.: Măi frate, îţi spun sincer şi să nu mă înţelegi greşit, dar suma e prea mică ca să pot să declanşez o chestie de genul ăsta, bă, haide, daţi-le la ăia un milion de euro. Înţelegi? Adică eu am nişte mecanisme prin care pot să declanşez o operaţiune de genul ăsta, dar toate astea au nişte costuri.

B.: Păi normal că oamenii…

S.C.M.: Îs oameni serioşi, dacă spun ajutaţi-mă şi pe mine să ia ăla un milion …pentru o sută de mii nu mă dau jos din pat.

B.: Da, da, atunci da, prima tranşă e de 500 mii, următoarea e de 500, înţelegi?

S.C.M.: Înţeleg, de asta încerc să-ţi spun, ca să ajungi acolo în preajma lu number one trebuie să ajungi prin nişte oameni care au şi ei anumite valori, înţelegi? Şi ăsta vine şi spune, ce-mi iese mie la afacerea asta? O sută de mii? Sau 50 mii cum zici tu? Păi pentru 50 mii nu mă dau jos din pat, frate.

B.: Da.

S.C.M.: Cam aşa funcţionează. Adică afacerea trebuie să fie suficient de interesantă ca să-i …

B.: Dar normal, e normal. Deci nu e pe ochi frumoşi.

S.C.M.: Am înţeles. Dar sunt nişte costuri, asta încerc eu să-ţi explic ţie, că-s nişte sume la care băieţii care-i ştiu eu, care pot să influenţeze chestia asta nu se deranjează.

B.: Da, asta e.

S.C.M.: Eu o să pun o întrebare.

B.: Pune-i o întrebare şi zi care ar fi costul. Ca să ştim.

S.C.M.: Îţi spun acuma, 10% e întotdeauna. Ăsta-i costul.

………………………

B.: Da, un 10% asta e, dar no, ştiu eu, nu e o problemă, dar problema……………………….”