Astăzi este Ziua Naţională fără Tutun, marcată în fiecare an în a treia joi din noiembrie.

Agenţia Naţională Antidrog (ANA), prin intermediul centrelor sale de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, foloseşte acest prilej pentru a derula la nivel naţional activităţi de informare, sensibilizare și conştientizare în mediul şcolar și familial şi în comunitate asupra riscurilor consumului de tutun.

Totodată, având ca temă „Ajută–mă să cresc!”, Ziua Naţională fără Tutun oferă Agenţiei Naţionale Antidrog cadrul informării şi sensibilizării populaţiei nefumătoare cu privire la riscurile la care se expune prin inhalarea fumului de ţigară (aşa numitul “fumat pasiv” ). ANA încurajează populația nefumătoare să îşi ceară dreptul la un aer fără fum de ţigară, prin respectarea prevederilor legale în vigoare.

De asemenea, specialiştii ANA atrag atenţia şi asupra efectelor dăunătoare în planul sănătăţii ale fumatului secundar, în special asupra copiilor care cresc în familii cu cel puţin un membru fumător. Fără voia lor aceştia sunt expuşi atmosferei viciate de fumul de tutun şi, în plus, există un risc crescut de a deveni ei înşişi fumători. De aceea exemplul personal al părinţilor este cel mai bun mijloc pentru a-i convinge pe copii să nu se apuce de fumat.

Pentru marcarea acestei zile Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Argeş a organizat la nivel local activităţi de informare, sensibilizare și conştientizare în mediul şcolar şi în comunitate.

În România se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie. Totodată, rezultatele studiilor de specialitate au arătat că 89% dintre fumătorii din ţara noastră şi-ar dori să reducă numărul ţigărilor sau să renunţe complet la fumat.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fumatul produce în prezent circa 6 milioane de victime anual, dintre care peste 5 milioane sunt fumători sau foști fumători, iar mai mult de 600.000 – nefumători expuşi fumatului pasiv. Se estimează că până în anul 2020 numărul deceselor ar putea creşte la 7, 5 milioane pe an, fumatul determinând 10% din totalul deceselor.

Efectele negative ale fumatului nu se limitează la fumător, ele răsfrângându-se dramatic şi asupra celor aflaţi în proximitate. Fumatul pasiv este tot mai frecvent recunoscut ca factor de risc la locul de muncă şi ca o ameninţare la adresa sănătăţii publice. Numeroase studii demonstrează că fumatul pasiv reprezintă o cauză a bolilor cardiace şi a cancerului pulmonar la adulţii expuşi. În Europa bolile legate de fumat fac anual 650.000 de victime. Dintre acestea, 80.000 de decese sunt ca urmare a fumatului pasiv. (Foto: ziare.com)

• Distribuie:
• Distribuie
•