Mecanismul coasigurării în sistemul public de sănătate a fost modificat anul trecut, iar beneficiul care până recent era acordat gratuit a devenit condiționat de plata unei contribuții anuale.
Astfel, persoanele care vor să asigure la sănătate un soț, o soție sau un părinte fără venituri trebuie să achite o sumă stabilită în funcție de salariul minim brut pe țară și să depună declarația unică la ANAF.
Cât costă coasigurarea în 2026
Potrivit legislației în vigoare, contribuția anuală reprezintă 10% din valoarea a șase salarii minime brute stabilite la începutul anului.
Pentru 2026, suma de plată este de 2.430 de lei, conform avocatnet.ro.
Contribuția poate fi achitată în două tranșe:
– 25% din sumă la momentul depunerii declarației unice;
– 75% până cel târziu la 25 mai a anului următor celui în care a fost exercitată opțiunea.
Calitatea de asigurat este valabilă timp de 12 luni de la data depunerii declarației.
Dacă documentul nu este depus din nou pentru perioada următoare, asigurarea încetează automat la expirarea acestui termen.
Cine poate fi luat în întreținere
Pot fi coasigurate persoanele fără venituri proprii, de regulă soțul, soția sau părinții, iar contribuția este plătită de persoana care obține venituri și datorează contribuția la sănătate în România.
Sunt eligibili cei care realizează venituri din salarii, activități independente, chirii, investiții, drepturi de autor, activități agricole sau alte surse pentru care legea impune plata contribuției de asigurări sociale de sănătate.
De asemenea, pot coasigura și persoanele care primesc anumite indemnizații, precum cele pentru creșterea copilului.
Ce se întâmplă în situații speciale
Dacă persoana luată în întreținere decedează înainte de expirarea perioadei de 12 luni, contribuția se datorează doar pentru lunile până la momentul decesului.
În cazul în care aceasta începe ulterior să obțină venituri pentru care plata contribuției devine obligatorie, situația trebuie regularizată prin declarația unică, iar suma va fi recalculată proporțional.
Coasigurații beneficiază de aceleași servicii medicale incluse în pachetul de bază ca orice persoană asigurată în sistemul public de sănătate.
Alternativa: asigurarea opțională
Pentru persoanele care nu pot fi luate în întreținere sau nu îndeplinesc condițiile pentru coasigurare există varianta asigurării opționale.
Procedura este similară și presupune plata aceleiași contribuții, însă în nume propriu.
Diferența este că, în cazul coasigurării, contribuția este achitată de o persoană care obține venituri și îl ia în întreținere pe cel fără venituri, în timp ce asigurarea opțională este plătită direct de persoana care dorește să devină asigurată.
Schimbare importantă la asigurarea medicală: ce trebuie să știe românii în 2026
Foto: Descriptiv
