Cum sa-i suportam pe suporteri?

Strict din punct de vedere lingvistic, „suporter” inseamna „sustinator”. Este vorba de sustinatorul unei cauze, unei idei, unui om, unei entitati si, nu in ultimul rând, al uneo echipe. Fie ca vorbim de fotbal sau de alte ramuri, sportul parca nu are niciun farmec fara freamatul din tribune, fara oftatul indelung ce urmeaza unei ratari sau fara manifestarile de bucurie de dupa o reusita a favoritilor. Suporterul e cel pentru care, in ultima instanta, evolueaza si sportivul.

Problema este ca la noi in tara – si nu numai, sa fim bine intelesi! – aceasta notiune si-a pierdut din continut. Suporterii adevarati au ajuns sa stea acasa, in fata televizorului sau a radioului, caci se tem sa se mai duca pe stadioane. Stadioane care au devenit adevarate teatre de razboi, unde injuriile te fac pe tine, ca barbat, sa rosesti, dar si sa iti juri ca nu iti vei duce acolo vreodata sotia sau copiii. Sunt unii oameni care isi spun suporteri care, insa, au devenit principalii demolatori ai fenomenului sportiv.

Nu trebuie sa mergem foarte departe. La Pitesti, de exemplu, dupa umilinta de pe urma cazului „Mita in fotbal”, suporterii alb-violeti au luat-o razna. In loc sa strânga rândurile – cum le-au strâns când le era bine si nu tineau cont ca poate patronul ar umbla cu Necuratul -, „suporterii” au pornit o lupta de gherila impotriva finantatorului. Bun, rau, acesta este. Altul nu s-a inghesuit, iar „suporterii” nu o sa aduca bani niciodata de acasa pentru a sustine financiar echipa. Unii nici biletul la meci nu il platesc.

Mergând mai departe, modelul Steaua este demn de luat in seama. Cu un patron volubil peste masura, grandoman si animat de interese politice, dar care a bagat adânc mâna in buzunar pentru a mentine echipa pe linia de plutire, suporterii au pornit un razboi de gherila care a facut ca Steaua sa isi piarda din identitate. Suporterii erau forta acestei echipe, acum au parasit-o.

La un nivel si mai ridicat, am avut de-a face cu manifestari similare si in cazul celor care vad meciurile echipei nationale. In perioada Generatiei de Aur erau lânga echipa, ba se revarsau si pe strazi, acum au uitat totul si fluiera la tot pasul. Suporter inseamna sa fii alaturi de cineva si la bine, si la greu, asa cum, pe alocuri, se intâmpla cu Poli Timisoara.

Revenind, cazul huliganului de la Ploiesti a readus in discutie o problema care merita o atentie mai mare. Pe cine lasam sa intre in stadion? Problema este aceea a sistemului. A sistemului care nu presupune luarea unor decizii drastice, cum ar fi inchisoarea si interdictia pe viata a accesului acestor specimene pe stadioane. Ci care ii mângâie pe crestet pe cei ce fluiera, injura, dau cu pumnul caci, nu-i asa, sunt „suporteri”.