Fraierii şi vraja mării

Nu ştiu dacă eu sunt cel normal la cap sau rotiţele mele sunt cele ce au luat-o razna. Mă uit în jurul meu şi constat că la fel ca mine mai sunt încă destui oameni, aşa că îmi mai vine inima la loc. Cu toate astea, nu pot să nu fiu îngrijorat. Iar îngrijorarea mea este „pe bune”. Într-o ţară în care peste 80% dintre cetăţeni se declară credincioşi nevoie-mare, practicile oculte au prins rădăcini mai ceva decât învăţăturile lui Iisus. Degeaba scrie în Biblie că Dumnezeu nu acceptă vrăjitorii, ventrilocii şi alte naţii care umblă cu flacăra mai mult sau mai puţin violetă, lumea parcă este lovită de streche.

Discutam recent cu un amic pe care îl durea spatele. Omul a auzit de o „bioenergoterapeută” de prin Dâmboviţa şi a mers la ea în repetate rânduri, iar acum este convins că magia acesteia l-a salvat. Diclofencul pastile pe care l-a luat în acelaşi timp cu „tratamentul” femeii respective era doar un apendice pentru el. Un altul, tot om cu scaun la cap, a mers la vrăjitoare să îi desfacă aceasta nu ştiu ce pasă proastă în care se afla, iar o cunoştinţă s-a apucat de studiat lucrări despre energiile magiei albe şi magiei negre, fiind convinsă că va fi un fel de Harry Potter dacă va citi destul.

Mă uit şi la televizor şi nu ştiu dacă să râd sau să plâng. Câteva „vrăjitoare” au fost săltate de oamenii legii şi duse la secţie pentru a da cu subsemnatul despre nişte „operaţiuni” suspecte. În acelaşi timp, Adrian Mutu – „Il Fenomeno” după cum au scris unii jurnalişti italieni – le trimite, auzim tot de la televizor – aceloraşi „vrăjitoare” bani în plic drept mulţumire că acestea s-au rugat pentru el şi a înscris…

Tot de la televizor auzim şi vedem cum fotbalişti de renume merg să se trateze la fel de fel de vraci, cum politicienii îşi cară după ei oameni cu puteri de supraoameni care să le facă pase pozitive şi să încurce adversarii, cum diverse personaje poartă haine violet ca şi cum astea i-ar proteja de toate cele. La colţ de stradă, mai aproape de noi, este imposibil să nu dai peste o „clarvăzătoare” gata să îţi „ghicească” în palmă iar ziaele sunt de-a dreptul pline de anunţuri ale „Mamelor Omida” dispuse să îşi reverse harul demn de purtătoarea Măturii de Aur asupra amărâţilor loviţi de blesteme ori ghinion în dragoste ori afaceri.

Atât de multă ignoranţă, atât de multă credinţă în bazaconii extra şi para mi-e greu să cred că mai putem vedea altundeva, deşi nici străinii nu se dau în lături de la astfel de practici! În clipe în care se pregătesc să întâmpine Crăciunul, sunt mii de oameni care dau şi fuga la cititorii în stele să le spună cum va fi să fie anul care vine. Le spun eu tuturor, fără să fiu altceva decât un simplu om fără mega-puteri mai ştiu eu de care, că va fi un an greu. Că luminiţa de la capătul tunelului e departe, dar şi că vor fi, cu siguranţă, alegeri. Corecte sau nu, rămâne de văzut. Şi chiar şi votul celor ce vrăjesc şi celor ce se lasă vrăjiţi contează!