Pe A1, 87% din asfalt este plin de gropi

CNADNR a demarat procedura de licitare a construirii mai multor tronsoane ale Coridorului IV Paneuropean de transport rutier, care va lega vestul de sudul ţării. Este vorba despre autostrada Nădlag-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sebeş-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa, la care au depus oferte 64 de firme naţionale şi internaţionale.

În acest traseu este inclusă şi Autostrada A 1 Bucureşti-Piteşti. Beleaua e că doar 13 % din cei circa 120 km lungime ai săi sunt în stare bună. Gropile apărute în diferenţa de 87 % fac ca prima şi cea mai veche autostradă din România (dată în folosinţă în 1973), să fie aproape impracticabilă. În anii anteriori, tronsoane lungi din A 1 au fost supuse unor repetate intervenţii, dar craterele din carosabil au reapărut.

Mai grav este că, ori de câte ori un vehicul de mare tonaj trece prin gropi, bucăţi mai mici sau mai mari de asfalt se desprind din gropile care ameninţă să se transforme într-un şanţ lunguieţ şi continuu. Sunt vreo zece gropi care se întind, una după alta, pe o lungime de 80 de centimetri şi o lăţime de 40 de cm. Adâncimea ajunge la 8 cm.

În momentul de faţă, din cei 108,98 de kilometri de autostradă, cât are Bucureşti-Piteşti, trebuie reabilitaţi nu mai puţin de 95,48 de kilometri, după cum a declarat Liviu Costache, director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Asta înseamnă că doar aproximativ 13% din autostrada finalizată la începutul anilor ’70 este practicabilă în condiţii bune.