Puţini ştiu că sediul Bibliotecii Judeţene Argeş găzduieşte nişte adevărate „comori”. Este vorba de cărţi rare, păstrate în aşa-numitele „colecţii speciale”. Vorbim de volume apărute în ţară şi în străinătate încă din anul 1545 şi până în perioada celui de-al doilea Război Mondial. Aceste colecţii sunt păstrate cu sfinţenie, dar pot fi accesibile publicului larg cu ocazia unor expoziţii atent organizate. Ele nu sunt pentru împrumut.

Cea mai veche lucrare scrisă la Biblioteca Judeţeană Argeş este „Epistolae Familiares” a lui Cicero, tipărită la Lyon în anul 1545. La loc de cinste se află apoi două volume din „
„Ex-Libris – Republica et Status Imperii Romano – Germanici” din anii 1630 şi 1634.

Argeşenii pot admira şi „Historia della Transilvania” tipărită în Veneţia în 1638, dar şi nişte ediţii rare Elzevir din secolul al XVII-lea. Evanghelia de la Bucureşti, tipărită în anul 1682, este un volum „de pus în ramă”, la fel ca şi „Îndreptarea Legii” tipărită în 1652 la Târgovişte.

Un loc aparte îl au la Bibliotecă 45 de volume dintr-o colecţie din 1768 a operelor complete ale lui Voltaire, iar din 1818 ne parvine „Istoria Generală a Daciei” a lui Dinonisie Fotino. O pată de culoare aparte este şi „Vocabularul Francezo-Românesc” al lui Petrache Poenaru, Florian Aaron şi Gheorghe Hill, din anul 1840. Un volum al lui Ion Barbu din 1921 („După melci”) şi unul al lui Radu Tudoran din 1942 – „Un port la răsărit” – completează o colecţie a cărei „perlă” poate fi consoderată un volum liliput cu dimensiunile 2×2,5 cm, numit „Petit Fabuliste”, cu 87 de pagini.

In prezent, Biblioteca Judeţeană oferă cititorilor săi peste 500.000 de publicaţii, colecţii enciclopedice reprezentative de cărţi, periodice, documente grafice şi audio-vizuale, româneşti şi străine.

Anual achiziţionează în medie 10.000 de unităţi de bibliotecă şi înscrie, anual, aproximativ 15.000 utilizatori. Difuzează, anual, peste 600.000 de volume, şi este frecventată zilnic de aproximativ 500 de utilizatori.

• Distribuie:
• Distribuie
•