Cum arată România și națiunea română după 23 de ani de capitalism sălbatic? Deloc bine. O spune și jurnalistul Decebal Constantin Nicolae într-un articol găzduit de epitesti. Prima parte a articolului include citate din Dan Puric, orator despre care autorul crede că are ceva din credința și revolta neamului românesc. În a doua parte, pe care urmează să o publicăm, Decebal Constantin Nicolae va vorbi despre părintele Arsenie Boca.

Trăim într-o societate întoarsă cu fundu-n sus. Dacă ne prefacem că agreăm homosexualii și lesbienele, suntem promovați, lăudați și mediatizați (ca fiind „progresiști”), respectiv dacă ne exprimăm doar dezacordul cu ei suntem scuipați și catalogati drept „antisociali”, „intoleranți”, „inadaptabili”, „sociopați” și azvârliți la marginea societații. Invers, dacă hulim/huiduim biserica suntem promovați, lăudați (ca fiind „progresiști”), mediatizați, respectiv dacă ne scapă cumva, în spațiul media, informația că am fi admiratori ai vreunei dogme creștine suntem imediat transformați de serviciile ANTInaționale de DEZinformații în „obiect de studiu pentru psihiatrie”! Da, psihiatria, altă unealtă a vechiului sistem comunisto-securist preluată cu succes de noua marotă ”civilizat” occidentală. Fostul securist din capul statului își palmează-prestidigitează trecutul, fabricându-și grobian pertinența de a ne da lecții de democrație, cu cel mai proletcultist tupeu și în cel mai șmenar stil, culmea, ajutat de forțe occidentale de aceeași speță, de proveniența aceluiași tip de parvenitism: Angela Merkel, fostă securisto-comunistă din Germania de Est și Manuel Barroso, la fel, fost militant în cel mai descreierat virulent mod de exprimare a comunism-extremismului! Spicuiesc din ”Rostul” lui Dan Puric, un orator care are ceva din credința și revolta neamului românesc.

„Credința. O mai poartă doar bătrânii și țăranii, câți mai sunt, cât mai sunt! Când or să moară oamenii ăștia, or să-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu!”

”Credinta. O mai poartă doar bătrânii și țăranii, câți mai sunt, cât mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbrăcat, greu de dat jos, care trebuie împăturit într-un fel anume și pus la loc în lada de zestre împreună cu busuioc, smirnă și flori de câmp. Pus bine, că poate îl va mai purta cineva. Când or sa moară oamenii ăștia, o să-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu! Avem, în schimb, o variantă modernă de credință, cu fermoar și arici, prin care ți se văd și țâțele și portofelul burdușit. Se poartă la nunți, botezuri și înmormântări, la alegeri, la inundații, la sfințiri de sedii și aghesmuiri de mașini luxoase, la pomenirea eroilor Revoluției. Se accesorizează cu cruci făcute în grabă și cu un “Tatăl nostru” spus pe jumătate, că trebuie să răspunzi la mobil. Scuze, domnu’ părinte, e urgent! Fugim de ceva ca să ajungem nicăieri. Ne vindem pământul să facă ăștia depozite și vile de neam prost pe el. Ne sunăm bunicii doar de ziua lor, dacă au mai prins-o. Bisericile se înmulțesc, credincioșii se împuținează, sfinții de pe pereți se gândesc serios să aplice pentru viză de Canada”

„Părinții noștri pleacă să culeagă căpșuni și să-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct și cancer pentru multinaționalele lor, conduse de securiștii noștri”

„Fetele noastre se prostituează până găsesc un italian bătrân și cu bani, cu care se mărită. Băieții noștri fură bancomate, joacă la pokere și beau de sting pentru că știu de la televizor că fetele noastre vor bani, altfel se prostituează până găsesc un italian bătrân cu care se mărită. Părinții noștri pleacă să culeagă căpșuni și să-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct și cancer pentru multinaționalele lor, conduse de securiștii nostri. Sună-ți bunicii, pune o sămânță într-un ghiveci și aprinde o lumânare pentru vii și pentru morți!”

„Ce s-a întâmplat cu țara mea de-am fost nevoit s-o părăsesc?”

„Când te desparți din vina ta, încerci o vreme să te lupți cu ireversibilul, îți dai seama că n-are sens, te lamentezi de formă și renunți. Când te desparți din vina celuilalt, ai nevoie de o perioadă de timp ca să înțelegi ce s-a întâmplat. Iei povestea de la capăt, pas cu pas, și te chinui să pricepi ce n-a fost bine și unde ar fi trebuit ca lucrurile să apuce pe alt drum. La fel se întâmplă și atunci când te desparți de țara ta. Dezamăgit, înșelat, mânios, îndurerat. Nu ți-e usor s-o lași. Țara și mama nu ți le alegi. Te așezi pe celălalt mal al lumii și cauți răspunsul: ce s-a întâmplat cu țara mea de-am fost nevoit s-o părăsesc?”

„Există trei mari „surse de rost” pe lumea asta: pământul, familia și credința!”

„României i-a dispărut rostul. E o țară fără rost, în orice sens vreți voi. O țară cu oameni fără rost, cu orașe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzică, mașini și țoale fără rost, cu relații și discuții fără rost, cu minciuni și înșelătorii care nu duc nicăieri. Există trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pământul și credința. Bătrânii. România îi batjocorește cu sadism de 20 de ani. Îi ține în foame și în frig. Sunt umiliți, bruscați de funcționari, uitați de copii, călcați de mașini pe trecerea de pietoni. Sunt scoși la vot, ca vitele, momiți cu un kil de ulei sau de mălai de care, dinadins, au fost privați prin pensii de rahat. Vite slabe, flămânde și bătute, asta au ajuns bătrânii noștri. Câini ținuți afară iarna, fără măcar o mână de paie sub ciolane. Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiți. O fonotecă vie de experiență și înțelepciune a unei generații care a trăit atâtea grozăvii e ștearsă de pe bandă, ca să tragem manele peste. Fără bătrâni nu există familie. Fără bătrâni nu există viitor.”

„Tanti Europa și castrații de la Bruxelles vor ca țăranii să-și cumpere roșiile și șoriciul de la hipermarketurile germane!”

„Pământul. Care pământ? Cine mai e legat de pământ în țara aia? Cine-l mai are și cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei susține un program care se intitulează “Sufficiency Economy”, prin care oamenii sunt încurajați să crească pe lângă case tot ce le trebuie: un fruct, o legumă, o găină, un purcel. Foarte inteligent. Dacă se întâmplă vreo criză globală de alimente, thailandezii vor supraviețui fără ajutoare de la țările “prietene”. La noi chestia asta se numește “agricultură de subzistență” și lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca țăranii să-și cumpere roșiile și șoriciul de la hipermarketuri franțuzești și germane, că d-aia avem UE. Cântatul cocoșilor dimineața, lătratul vesel al lui Grivei, grohăitul lui Ghiță până de Ignat, corcodușele furate de la vecini și iazul cu sălcii și broaște sunt imagini pe care castrații de la Bruxelles nu le-au trăit, nu le pot înțelege și, prin urmare, le califică drept niște arhaisme barbare. Să dispară! Din bețivii, leneșii și nebunii satului se trag ăștia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pământ, că nu erau în stare să-l muncească. Nu știu ce înseamnă pământul, câtă liniște și câtă putere îți dă, ce povești îți spune și cât sens aduce fiecărei dimineți și fiecărei seri. I-au urât întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineața și plecau la câmp cu ciorba în sufertaș. Pe toți gângavii și pe toți puturoșii ăștia i-au făcut comuniștii primari, secretari de partid, șefi de pușcării sau de cămine culturale. Pe toți ăștia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de milă, de silă, creștinește”.

Mai multe găsiți pe http://decebalnicolae.wordpress.com/2013/06/24/sfanta-treime-rusaliile-2013-dezamagire-frustrare-revolta/

• Distribuie:
• Distribuie
•