Vina si pacatul

De la o vreme auzi numai lamentari in stanga si in dreapta: ca ce au patit copiii nostri la Bacalaureat, ca PDL le-a pus integrale-n loc de adunari simple in lucrari, ca PSD, PNL si PC ar avea proiecte sa ajute invatamantul, etc. De ce nu le-au pus in practica pana acum, ca au fost la putere ceva ani? Nimeni nu spune. Un lucru este cert: Bacalaureatul din acest an poate sa se constituie intr-un moment zero, al adevarului. De aici sa inceapa asanarea sistemului, de aici sa inceapa adevarata reforma.

Tot aud ca se cauta vinovati. Ori, vina e a tuturor. A politicienilor ca au bulversat sistemul de educatie prin desele schimbari legislative pe care i le-au adus prin asumare sau nu, a parintilor ca i-au scapat din frau pe copii, a dascalilor ca s-au axat mai mult pe a se lamenta in legatura cu salariile decat pe a-si face treaba, a sistemului de meditatii care ii imparte din start pe elevi in functie de conditia materiala, dar si a tinerilor care nu au invatat si, da, a presei care a creat si promovat false modele.

Exista in toata aceasta ecuatie si mai multe pacate. Pacatul politicienilor ca si-au batut joc de tot si toate. Pacatul de a fi mintit al profesorilor care se laudau cu procente mari la examene, sa dea bine in rapoarte si sa ajunga la salarii de merit. Pacatul sistemului care pune accent pe a-i indopa pe elevi cu informatie in loc sa ii formeze pentru ce cere societatea, pentru ce cere piata muncii.

Se stie, cine e fara de pacat poate sa ridice piatra si sa o arunce. Mi-e teama ca in momentul de fata nimeni nu are dreptul sa ridice macar o pietrica de pe jos, daramite sa mai si loveasca pe cineva! Toti au partea lor de vina, toti au contribuit la pacatul de a fi nenorocit, incet si sigur, un sistem care, ne place sau nu, alta data era performant si scotea valori pe banda rulanta.

Atata timp, insa, cat copiii vor crede ca Fat Frumos e Irinel, ca Praslea e Gigi Becali, ca Ileana Cosanzeana e Monica sau ca idealul suprem in viata e sa dai tunuri (nu conteaza de care), nu avem nicio sansa sa ne revenim din pumnii care, de bine, de rau, au avut menirea sa ne trezeasca acum la realitate. Lipsa reperelor morale, lipsa promovarii valorilor, lipsa motivatiei – iata care sunt aderatale tare ale unei societati din ce in ce mai bolnava care cauta vinovati inchipuiti si nu vrea sa se lepede de pacatele pe care le perpetueaza de la generatie la generatie.