Semnal de alarmă tras de Mihai Coteț, vicepreședintele Senatului
Schimbări importante sunt anunțate pentru administrația locală, pe fondul presiunilor bugetare și al nevoii de reformă a sistemului de finanțare.
Mesajul subliniază faptul că modelul actual, bazat în mare parte pe transferuri de la bugetul de stat, nu mai poate fi susținut pe termen lung.
În acest context, senatorul PNL de Argeș și vicepreședinte al Senatului, Mihai Coteț, transmite:
„Lucrurile în administrația locală nu vor mai fi așa cum eram obișnuiți până acum!”
A spus-o foarte clar premierul Ilie Bolojan, în fața primarilor reuniți la Asociația Comunelor din România.
De ce nu mai pot fi așa?
Pentru că România nu mai poate susține efortul bugetar mergând în același ritm ca până acum.
Pentru că lipsa unei reforme reale ar perpetua un model nesustenabil, în care administrația locală depinde disproporționat de transferurile de la bugetul de stat, în loc să-și consolideze autonomia și capacitatea proprie.
Pentru că am ajunge inevitabil într-un blocaj financiar, pe care viitoarele guverne ar fi obligate să-l corecteze mult mai dur și cu costuri mai mari pentru comunități.
Administrația locală: unde suntem acum
– În România, 80% din finanțarea administrației locale vine din transferuri de la bugetul de stat; media Uniunii Europene este de aprox. 50%;
– Veniturile din taxe locale acoperă, în medie, doar un sfert din cheltuielile de salarii; în UE, taxele locale acoperă integral aceste cheltuieli.
Ce urmează, concret
– Întărirea capacității administrative locale: planificare, disciplină în construcții, colectare de taxe și impozite, politici publice locale;
– Ajustarea numărului de angajați acolo unde normativele sunt depășite;
– Reașezarea taxelor locale:
– nivelul actual este de 0,55% din PIB, mult sub media UE;
– 2025 este un an de tranziție;
– din 2026, taxele vor fi raportate la valorile de piață, stabilite transparent de Ministerul Finanțelor;
– veniturile suplimentare rămân la nivel local.
Regândirea mecanismului de echilibrare bugetară între localități.
Prioritate pentru finalizarea investițiilor începute (PNRR, CNI, Anghel Saligny), nu deschiderea unor proiecte fără acoperire bugetară.
Schimbarea nu se face de la București. De acolo se dă doar tonul. Schimbarea se face din fiecare comunitate, cu responsabilitate și decizii asumate.
Reforma nu este un reproș la adresa administrației locale, ci un pariu pe capacitatea ei de a face mai mult și mai bine, cu responsabilitate și decizii asumate.”
Direcția de reformă vizează creșterea autonomiei financiare a comunităților, o mai bună colectare a taxelor locale și prioritizarea investițiilor sustenabile.
Scopul acestor măsuri este evitarea blocajelor financiare și asigurarea unui sistem administrativ mai eficient pe termen lung.
Semnal de alarmă tras de Mihai Coteț, vicepreședintele Senatului
