Discuțiile despre deficitul bugetar al României au revenit în prim-plan în ultimele zile, pe fondul tensiunilor politice și al dezbaterilor legate de buget.
În acest context, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lansat o întrebare directă care pune sub semnul întrebării modul în care au fost gestionate finanțele publice în ultimii ani.
Mihai Coteț, mesaj ferm: „Cineva trebuie să oprească acest cerc al risipei”
Declarațiile recente despre situația economică a României au stârnit noi reacții în spațiul public și politic.
Într-un mesaj public, senatorul PNL de Argeș și vicepreședintele Senatului, Mihai Coteț, susține:
„România nu a ajuns la cel mai mare deficit din Uniunea Europeană din întâmplare.
A ajuns acolo după ani de populism.
În fața unui PSD care încă își dă doctoratul în promisiuni fără acoperire și șantajează votarea bugetului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pune o întrebare simplă:
„De câte ori trebuie să dăm cu capul?”
Corecțiile bugetare nu se fac peste noapte și nici fără costuri.
Ele se construiesc în ani de disciplină fiscală.
Doar că, de fiecare dată, aceste eforturi sunt abandonate în favoarea unor măsuri populiste și nesustenabile.
Rezultatul îl vedem și îl suportăm astăzi cu toții:
România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și una dintre cele mai ridicate rate ale inflației.
Inflația la care PSD închide ochii, crezând că un voucher de câțiva lei înseamnă protecție socială, nu este o abstracțiune contabilă.
Înseamnă că banii oamenilor valorează tot mai puțin.
Înseamnă că salariile și economiile își pierd puterea de cumpărare.
Bugetul încearcă astăzi să corecteze dezechilibrele create în anii de risipă.
Iar așa-numitul „pachet de solidaritate” al PSD este doar solidaritate cu lipsa de responsabilitate.
Cineva trebuie să oprească acest cerc al risipei, înainte ca factura să devină și mai mare.”
În mesajul său, Mihai Coteț atrage atenția că problemele economice cu care se confruntă România astăzi nu au apărut peste noapte, ci sunt rezultatul unor decizii politice luate în timp.
Acesta susține că fără responsabilitate fiscală și fără renunțarea la măsurile populiste, deficitul și presiunile economice asupra populației ar putea continua să crească.