Obiective turistice din Argeș care trebuie neapărat văzute. Vă propunem să vizitați câteva obiective turistice din judeţul Argeș, unele mai puțin cunoscute, situate de-a lungul Văii Râului Doamnei.

1.Biserica de Lemn din Jupâneşti – Este declarată monument istoric şi reprezintă o culme a creaţiei meşterilor argeşeni, prin ampla şi variata sa decoraţie arhitecturală. Se află în partea de jos a satului Jupânești din comuna Coșești, la 150 de metri de şosea, şi a fost construită de Necula Jupan Râmleanu, Popa Mihăilă şi Necula Grecu. Biserica a fost realizată în doua etape: în prima a fost ridicată biserica propriu-zisă, iar peste câţiva ani s-au construit pridvorul şi clopotniţa.

În anul 1892, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înfiinţare, biserica a fost declarată monument istoric. În biserică s-au păstrat hrisoave vechi şi alte obiecte care vorbesc despre trecutul istoric al satului Jupâneşti. Pentru preîntâmpinarea incendiilor, o lungă perioadă nu s-a dat voie să fie oficiate slujbe religioase în această biserică, ea rămânând doar monument istoric.

2.Cula Drugănescu – Culele sunt mărturii ale simţului artistic şi ale îndemânării meşterilor, care au preluat elemente din arhitectura caselor boiereşti şi au ştiut să le contopească cu trăsăturile casei ţărăneşti, într-o sinteză originală. Clădiri înalte, cu ziduri văruite şi străpunse de metereze, mici cetăţi croite pentru nevoile unei familii, culele îşi trag numele de la turcescul „kule“, care înseamnă „turn“. Cula de la Retevoieşti, din comuna Pietroșani, i-a aparţinut familiei Drugănescu, fiind construită în 1832. Această culă nu are cerdac şi a fost construită pe trei nivele, cu pictură exterioară colorată.

3.Biserica monument ”Buna Vestire” – Se află în comuna Domneşti. Vechea ei denumire este ”Cuvioasa Paraschiva”. Poarta bisericii reprezintă un monument arhitectonic remarcabil, realizat în anul 1828, de o frumuseţe deosebită, unicat în România.

4.Muzeul Etnografic şi de Artă Populară din Domneşti – Deţine o colecţie de peste 1.000 de obiecte donate de locuitorii comunei. Prima încăpere cucereşte interesul vizitatorilor cu frumoasele costume populare specifice zonei, dintre care nu lipsesc costumul alb de mireasă şi cel pe fond albastru. Dintre obiectele de port popular sunt expuse marama ţesută din fire subţiri de borangic, cămaşa mocănească (specifică păstorilor domnişani), fota albă de mireasă, precum şi o fotă bătrânească de la sfârşitul secolului al XIX-lea. A doua încăpere este rezervată uneltelor legate de ocupaţiile tradiţionale: păstoritul, pomicultura, prelucrarea lemnului şi ”industria casnică”.

Ultima încăpere, camera de locuit, ornamentată cu frumoase chilimuri locale, cu plocade, cu leagăn de copii agăţat de tavan și cu sobă cu olane, ne conduce cu ani în urmă în casa unui păstor de prin părţile locului.

5.Biserica monument ”Sfânta Treime” – Situată în centrul satului Corbi, este un monument de arhitectură religioasă construit pe amplasamentul unor edificii ecleziastice ctitorite succesiv, potrivit pisaniei inscripţionate în piatră în anul 1830. A fost dezafectată cultului în 1963, după sfinţirea lăcaşului de cult din apropiere. În anul 1996 în interiorul bisericii a fost amenajat un muzeu cu icoane vechi din lemn, odăjdii, cărţi, reviste și documente bisericeşti şi o expoziţie de artă populară tradiţională şi de icoane pe sticlă.

6.Expoziţia de metaloplastie – Este amplasată în incinta şcolii cu clasele I-VIII din Corbi. Expoziţia are caracter permanent şi conţine lucrări executate în folie de aramă bătută, autorul celor 40 de exponate fiind Constantin Samoilă.

7.Mănăstirea „Corbii de Piatră” (Foto) – Este un ansamblu parţial rupestru care datează din secolul al XIV-lea. Situată la 400 de metri de centrul comunei Corbi, pe malul stâng al râului Doamnei, biserica rupestră de la Corbii de Piatră a fost săpată în peretele masiv de stâncă, înalt de circa 30 de metri şi lung de 14,5 metri.

Prima atestare documentară este din 23 iunie 1512, dar există informaţii certe conform cărora biserica ar fi existat şi înainte de această dată. Pe 23 iunie 1512 monahia Magdalina (în mirenie Muşa, fiică şi soţie de boier, proprietară ereditară a moşiei de la Corbi) (re)înfiinţează Mănăstirea de la Corbii de Piatră. Sfântul lăcaş a primit hramul ”Adormirea Maicii Domnului” şi a fost închinat domnitorului Neagoe Basarab. Astfel lăcaşul capătă încă de la (re)înfiinţare statutul de monastire domnească. Este şi prima mănăstire de călugăriţe atestată documentar la noi în ţară.

În 1882, în timpul slujbei de Înviere, peretele vestic al naosului s-a surpat, fără să rănească, însă, pe nimeni. În vara aceluiaşi an credincioşii au adus meşteri italieni cioplitori în piatră de la Albeştii de Argeş pentru a reconstrui peretele surpat.

Biserica este deosebit de valoroasă, nu numai prin felul în care a fost implantată în stâncă, ci şi prin pictura care o împodobeşte, despre care specialiştii afirmă că este realizată în cea mai pură tradiţie bizantină, datând din secolul al XIV-lea. Sfântul lăcaş era cunoscut în vechime sub numele de ”Schitul din Jghiab”.

8.Lacul Învârtita – Se află în comuna Nucşoara. Este format pe ghips, fiind singurul de acest fel cunoscut în ţară, şi are o suprafaţă de 2,2 hectare. (Sursa: www.cjarges.ro, foto: calatoriifestinalente.wordpress.com)

• Distribuie:
• Distribuie
•