Lecţia de economie a lui Crăciuneanu

Înfiinţarea întreprinderilor mici – o soluţie de criză

Blocajul financiar, care a măcinat economia autohtonă în nouăsprezece ani de capitalism – aflat în tranziţie – se simte tot mai acut pe fondul crizei economice globale. Statul contribuie din plin la “îngroparea” firmelor, prin nerambursarea în termenul legal – de 45 de zile – a taxei pe valoarea adăugată. Tot mai multe firme se regăsesc în situaţia de a nu mai fi în stare să finanţeze activităţile economice legate de: plata materiilor prime, utilităţilor, salariilor şi taxelor la bugetul de stat sau locale. Deoarece nu au bani lichizi, ci doar un “teanc” de facturi neîncasate de la diverşi parteneri comerciali aflaţi şi ei în aceeaşi situaţie, aşa numitul – lanţ al slăbiciunilor.

Rambursarea TVA-ului poate dura de la şase până la nouă luni, pe motivul inexistenţei banilor la buget, de aceeia ar fi momentul ca firmele să ceară şi ele dobânzi pentru întârzieri, prin intermediul instanţelor competente.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului şi care se colectează de la contribuabilii, fie persoane fizice sau juridice impozabile.

Regimul special de scutire

Persoana impozabilă stabilită în România, a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării.

Cifra de afaceri este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii, efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, incluzând şi operaţiunile scutite cu şi fără drept de deducere.

Persoana impozabilă poate opta oricând pentru aplicarea regimului normal de plată a taxei în cauză. O persoană impozabilă nou-înfiinţată poate beneficia de aplicarea regimului special de scutire, dacă la momentul începerii activităţii economice declară o cifră de afaceri anuală estimată, sub plafonul de scutire. În acest sens, plafonul de scutire se determină proporţional cu perioada rămasă de la înfiinţare şi până la sfârşitul anului, fracţiunea de lună considerându-se o lună calendaristică întreagă.

Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire şi a cărei cifră de afaceri, este mai mare sau egală cu plafonul de scutire în decursul unui an, trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, în termen de 10 zile de la data atingerii plafonului. Acest fapt juridic va fi tratat de organul fiscal ca prima zi a lunii următoare celei în care plafonul a fost depăşit.

Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire: nu are dreptul la deducerea taxei aferente achiziţiilor, nu are voie să menţioneze taxa pe factură sau alt document similare şi este obligată să menţioneze pe orice factură că este neplătitor de TVA.

Studiul de caz

O firmă  având o cifră de afaceri de 400.000 lei, un profit impozabil de 50.000 lei, la care impozitul forfetar este de 6.500 lei, iar impozitul pe profit va fi de 50.000 lei x 16% = 8.000 lei şi un TVA de plată  în sumă de 50.000 lei x 19% = 9.500 lei – sumă ipotetică, doarece la baza de calcul de regulă se adaugă cheltuielile cu salariile, cu amortizările, diferenţele de curs, etc. şi se scad taxa la stocurile existente – sau de recuperat după caz, aflată în situaţia menţionată, în care este nevoită să declare întreruperea temporară a activităţii pe o perioadă de trei ani de zile.

Managerul se decide să înfiinţeze concomitent trei noi firme, neplătitoare de TVA, având fiecare câte o activitate distinctă spre exemplu: producţie, comerţ şi prestări de servicii în domeniul transportului, care să colaboreze între ele ca şi cum ar fi una sigură.

Să analizăm acest aspect în cifre, cele trei firme într-un an de zile nu trebuie să depăşească fiecare o cifră  de afacere de 35.000 euro x 3, 3817 lei = 118.359 lei, la care vor plăti un impozit forfetar de 4.300 lei. Adică 3 x 4.300 = 12.900 lei, comparativ cu 8.000 lei + 9.500 lei = 17.500 lei, sau 8.000 lei de plată şi un TVA de recuperat care este “în aştepare”, considerăm că dacă alegeţi această soluţie trebuie să dimensionaţi foarte bine activităţile noilor firme din punctul de vedere pecuniar.

Viorel Crăciuneanu

craciuneanu2002@yahoo.co.uk

• Distribuie:
• Distribuie
•