Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat legea de aprobare a OUG 60/2025, act normativ care modifică regulile privind intervențiile autorităților în cazul aparițiilor periculoase ale urșilor bruni în localități sau în apropierea oamenilor, conform știripesurse.ro.
Noua lege vine în contextul creșterii numărului de incidente om–urs și stabilește proceduri mai rapide pentru gestionarea situațiilor considerate periculoase.
Intervenții rapide în localități
Una dintre cele mai importante modificări vizează intervenția în intravilanul localităților. Potrivit noilor prevederi, în cazul unui urs brun mai mare de un an semnalat în intravilan, echipele de intervenție pot aplica imediat măsuri precum alungarea, tranchilizarea și relocarea, dar și extragerea prin eutanasiere sau împușcare, în funcție de nivelul de risc.
Legea prevede clar că, atunci când exemplarul pune în pericol viața sau integritatea corporală a oamenilor, autoritățile pot dispune împușcarea sau eutanasierea imediată a ursului.
Actul normativ introduce și definiția „ursului habituat”, adică acel exemplar care, după contact repetat cu oamenii și acces constant la hrană provenită din surse umane, își pierde teama naturală față de prezența omului și devine un risc crescut pentru comunități.
Amenzi uriașe pentru hrănirea urșilor
Noua lege interzice explicit hrănirea urșilor aflați în libertate, indiferent de circumstanțe. Persoanele care încalcă această regulă riscă amenzi cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei.
Guvernul motivează măsura prin faptul că hrănirea animalelor contribuie la apropierea acestora de zonele locuite și la creșterea riscului unor incidente grave.
Ce spun datele oficiale
Potrivit datelor invocate de Guvern, în ultimii 20 de ani s-au înregistrat aproximativ 300 de atacuri ale urșilor, soldate cu 26 de decese și 274 de persoane rănite. De asemenea, între ianuarie 2021 și octombrie 2025, autoritățile au primit peste 2.400 de apeluri la 112 privind prezența sau atacurile urșilor.
Legea a fost adoptată cu majoritate largă în Parlament, însă a fost criticată de organizații de mediu, care susțin că accentul este pus prea mult pe măsuri reactive și prea puțin pe prevenție, precum garduri electrice, gestionarea deșeurilor sau educația publică.













