45 de comune din România ar putea deveni orașe: Care sunt cele

45 de comune din România ar putea deveni orașe: Care sunt cele din Argeș

Reorganizarea administrativ-teritorială a României readuce în atenție statutul localităților care au cunoscut o dezvoltare importantă în ultimii ani.

În timp ce la nivel național se discută despre comasarea unor comune și schimbarea rangului administrativ al unor orașe, există și localități care ar putea face trecerea de la statutul de comună la cel de oraș.

Potrivit datelor recensământului din 2022, 45 de comune din România au depășit pragul de 10.000 de locuitori, unul dintre criteriile demografice prevăzute pentru dobândirea statutului de oraș.

Județul Argeș se regăsește pe această listă cu trei localități: Bascov, Călinești și Bradu.

Două dintre ele au depășit chiar pragul de 11.000 de locuitori, iar Bradu se apropie de 10.000.

Trei comune din Argeș, printre localitățile care ar putea deveni orașe

Conform datelor prezentate, Bascov are 11.151 de locuitori, Călinești – 10.813 locuitori, iar Bradu – 10.032 de locuitori.

Îndeplinirea pragului demografic nu înseamnă însă că transformarea în oraș se produce automat.

Sunt necesare și alte criterii referitoare la infrastructură, servicii publice și activități economice.

Care sunt cele 45 de comune din România care ar putea deveni orașe

La nivel național, cea mai populată comună este Florești, din județul Cluj, cu 52.735 de locuitori.

Pe locul al doilea se află Chiajna, din județul Ilfov, cu 43.584 de locuitori.

Ambele ar putea îndeplini inclusiv criteriul demografic pentru obținerea statutului de municipiu, care presupune minimum 40.000 de locuitori.

Lista celorlalte localități cu peste 10.000 de locuitori cuprinde comune din mai multe județe:

Miroslava (Iași) – 28.534 de locuitori, Giroc (Timiș) – 22.270, Dumbrăvița (Timiș) – 20.014, Șelimbăr (Sibiu) – 17.492, Ciurea (Iași) – 17.254, Apahida (Cluj) – 17.239, Dobroești (Ilfov) – 16.875, Valu lui Traian (Constanța) – 16.617, Moșnița Nouă (Timiș) – 16.424, Cumpăna (Constanța) – 14.757, Valea Lupului (Iași) – 14.510, Baciu (Cluj) – 13.922, Berceni (Ilfov) – 13.766, Holboca (Iași) – 13.697, Domnești (Ilfov) – 12.861, Șcheia (Suceava) – 12.792, Vladimirescu (Arad) – 12.772, Sânmartin (Bihor) – 12.448, Tomești (Iași) – 12.169, Tărlungeni (Brașov) – 12.067, Cernica (Ilfov) – 11.871, Sânpetru (Brașov) – 11.794, Matca (Galați) – 11.535, Corbeanca (Ilfov) – 11.412, Balotești (Ilfov) – 11.210, Marginea (Suceava) – 11.164, Bucov (Prahova) – 10.787, Lumina (Constanța) – 10.770, Brănești (Ilfov) – 10.708, Săbăoani (Neamț) – 10.619, Jilava (Ilfov) – 10.611, Ștefăneștii de Jos (Ilfov) – 10.588, Târgșoru Vechi (Prahova) – 10.433, Sâncraiu de Mureș (Mureș) – 10.403, Dofteana (Bacău) – 10.236, Belcești (Iași) – 10.231, Pechea (Galați) – 10.197, Valea Călugărească (Prahova) – 10.096, Modelu (Călărași) – 10.052 și Șimian (Mehedinți) – 10.021.

Ce condiții trebuie îndeplinite pentru ca o comună să devină oraș

Numărul de locuitori reprezintă doar unul dintre criteriile prevăzute de legislație.

Pentru a primi statutul de oraș, o comună trebuie să îndeplinească și condiții referitoare la structura economică, infrastructură și serviciile oferite populației.

Printre cerințe se numără ca minimum 75% din populația ocupată să desfășoare activități neagricole, existența rețelelor de alimentare cu apă pentru cel puțin 70% dintre locuințe, a sistemului de canalizare și a unei stații de epurare.

Sunt prevăzute, de asemenea, criterii privind serviciile medicale, transportul public, spațiile verzi și capacitățile de cazare turistică.

Trecerea de la statutul de comună la cel de oraș se realizează prin lege, la propunerea consiliului local, după consultarea populației prin referendum și a instituțiilor implicate.

Ce avantaje și dezavantaje ar putea aduce statutul de oraș

Schimbarea rangului administrativ poate deschide noi oportunități de dezvoltare.

Localitățile urbane pot avea acces la anumite programe de finanțare dedicate mediului urban, pot deveni mai atractive pentru investitori și pot beneficia de investiții în infrastructură, transport public și servicii comunitare.

Există însă și posibile dezavantaje pentru locuitori.

Trecerea la statutul de oraș poate aduce impozite locale mai mari pentru clădiri și terenuri, în funcție de încadrarea fiscală și de hotărârile autorităților.