Decizia care schimbă regulile pentru șoferi: Permis suspendat pentru amenzi neplătite.

O decizie a Curții Constituționale a României ar putea schimba regulile pentru șoferii care au amenzi rutiere neachitate. CCR are de aproape șase luni pe masă sesizarea Avocatului Poporului privind suspendarea permisului pentru neplata amenzilor, însă dosarul nu a primit încă un termen de judecată. Între timp, Guvernul a pus în aplicare mecanismul contestat.

Situație cu miză uriașă pentru șoferii din România. Deși Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională încă din 6 martie 2026 în legătură cu prevederile OUG nr. 7/2026, CCR nu a pronunțat până acum o decizie. Dosarul nr. 1106D/2026 se află în continuare în „faza de raport”, fără termen de judecată, conform stiripesurse.ro.

Între timp, prevederile contestate au devenit aplicabile.

Potrivit mecanismului introdus prin art. XVII din OUG nr. 7/2026, șoferii care nu își achită amenzile rutiere în termen de 90 de zile pot ajunge să nu mai aibă dreptul de a conduce. Durata suspendării este calculată în funcție de suma rămasă neachitată: o zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei datorați.

Astfel, o datorie mai mare la buget poate însemna automat o perioadă mai lungă fără permis.

Sesizarea Avocatului Poporului a fost depusă după doar câteva zile de la adoptarea actului normativ. Instituția a considerat că noul mecanism ridică probleme serioase de constituționalitate, inclusiv din perspectiva proporționalității și a scopului pentru care este utilizată suspendarea permisului.

Permis suspendat pentru amenzi neplătite. Suspans maxim!

În mod tradițional, suspendarea dreptului de a conduce este legată de comportamentul șoferului în trafic și de gravitatea unei abateri rutiere.

Noua regulă funcționează însă după o logică diferită: permisul poate fi suspendat nu pentru că șoferul reprezintă un pericol în trafic, ci pentru că nu și-a achitat o datorie.

Iar aici apare marea întrebare la care CCR trebuie să răspundă.

Poate statul să folosească suspendarea permisului ca instrument pentru recuperarea unor creanțe?

Câte zile poate rămâne un șofer fără permis?

Formula introdusă de Guvern este simplă: 50 de lei neachitați înseamnă o zi de suspendare.

Cu cât suma restantă este mai mare, cu atât perioada în care șoferul nu poate conduce crește.

Avocatul Poporului consideră că măsura poate deveni disproporționată, mai ales pentru persoanele pentru care permisul reprezintă principalul instrument de muncă.

În cazul șoferilor profesioniști, consecințele pot fi și mai serioase. Suspendarea permisului poate însemna pierderea temporară a posibilității de a-și exercita profesia și, implicit, diminuarea veniturilor necesare tocmai pentru achitarea datoriilor.

Unul dintre cele mai importante argumente invocate în contestarea măsurii este legătura dintre sancțiune și motivul pentru care aceasta este aplicată.

Într-o decizie anterioară, CCR a considerat constituțională suspendarea permisului pentru anumite contravenții rutiere, însă a subliniat legătura dintre măsură, gravitatea faptei și pericolul social generat de comportamentul șoferului.

În cazul noii reguli, situația este diferită.

Un șofer poate să nu fi comis nicio nouă abatere rutieră, dar să își piardă temporar dreptul de a conduce pentru că are o amendă neachitată.

Avocatul Poporului susține, în esență, că statul transformă astfel permisul într-un instrument de presiune pentru recuperarea unei datorii.

O altă problemă ridicată în contestarea OUG nr. 7/2026 este existența unor mecanisme deja consacrate pentru recuperarea creanțelor.

Statul poate recurge la popriri, executare silită sau sechestru asupra bunurilor. În acest context, suspendarea dreptului de a conduce apare ca o măsură suplimentară, fără o legătură directă cu siguranța rutieră.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au formulat, la rândul lor, observații privind oportunitatea și proporționalitatea unei asemenea măsuri.

Miza este cu atât mai mare cu cât, dacă permisul reprezintă instrumentul prin care o persoană își câștigă existența, suspendarea acestuia îi poate reduce tocmai capacitatea de a-și achita datoria.

Și dacă CCR declară măsura neconstituțională?

Aici apare partea care îi interesează cel mai mult pe șoferi.

În cazul în care CCR va constata neconstituționalitatea prevederii, situația juridică a persoanelor cărora li s-a suspendat deja permisul va deveni una extrem de importantă.

Curtea nu a pronunțat însă deocamdată nicio soluție, iar admiterea sesizării nu este garantată.

Un argument în favoarea Guvernului este jurisprudența potrivit căreia dreptul de a conduce un autovehicul nu reprezintă, în sine, un drept fundamental consacrat explicit de Constituție. Prin urmare, Curtea ar putea aprecia că legiuitorul are o marjă largă în stabilirea condițiilor de exercitare a acestui drept.

Pe de altă parte, rămân în discuție proporționalitatea măsurii, coerența legislației și limitele în care Guvernul poate interveni prin ordonanță de urgență.

Sesizarea a fost înregistrată la 6 martie 2026, iar după aproximativ șase luni dosarul este încă în faza de raport.

Problema este că, în 2025, CCR și-a modificat regulamentul și a eliminat reperul de 90 de zile care exista anterior pentru întocmirea, „de regulă”, a raportului judecătorului-raportor.

În actuala formulă, nu există un termen expres care să oblige Curtea să finalizeze raportul într-un anumit interval.

Asta înseamnă că mecanismul contestat poate continua să producă efecte înainte ca judecătorii constituționali să spună dacă el respectă sau nu Constituția.

Pentru moment, prevederile OUG nr. 7/2026 sunt în vigoare și mecanismul privind suspendarea permisului pentru amenzile neachitate produce efecte.

Verdictul CCR poate însă schimba radical situația.

Curtea poate confirma constituționalitatea măsurii sau poate constata că prevederea depășește limitele constituționale. Până atunci, șoferii cu amenzi neachitate trebuie să țină cont că datoria nu mai înseamnă doar o obligație financiară: ea poate ajunge să coste și dreptul de a conduce.