Muzeul Judeţean Argeş a deschis în luna ianuarie a acestui an seria de manifestări intitulată “Exponatul lunii”. Ea vizează prezentarea lunară publicului vizitator a unor piese sau ansambluri de piese cu valoare deosebită din colecțiile muzeului.

Citiți și: Oameni împietriți de frică la Vidraru! Un urs era „alergat” de o mașină pe baraj

Piesa expusă în noiembrie reprezintă un mortarium de piatră. Realizat din calcar, acesta este prevăzut cu patru apucători fără decor, care aveau rolul de a înlesni mânuirea sa. Pisălogul a fost realizat tot din calcar, are formă tronconică şi era folosit atât pentru zdrobire, cât şi pentru frecarea seminţelor. A fost descoperită în principia (clădirea comandamentului) castrului cu incintă de cărămidă din Urluieni-Afrimești (comuna argeșeană Bârla).

Directorul general al Muzeului Județean Argeș, Spiridon Cristocea, oferă detalii: „Contextul arheologic în care a apărut este deosebit de interesant. Recipientul de calcar a fost depus împreună cu un alt mortarium de mai mari dimensiuni, realizat din granit şi prevăzut şi cu un cerc de fier pentru ranforsare. Acest lucru dovedeşte că cele două recipiente erau depozitate acolo şi utilizate doar atunci când era nevoie. Prezenţa unor astfel de piese într-un castru roman nu trebuie să surprindă. Se ştie că fiecărui dormitor al soldaţilor (contubenium) îi revenea o râşniţă (mola manuaria), cu ajutorul căreia îşi măcinau raţia de cerealele primită. Tot ei îşi preparau şi hrana zilnică. De aceea, pentru a găti aveau nevoie de diverse recipiente: oale, site, vase pentru servitul mesei, vase de băut, vase pentru păstrarea hranei şi, bineînţeles, mortaria.

Citiți și: Miraculos! Cum au scăpat 2 persoane după ce s-au răsturnat cu mașina

Un recipient similar a fost descoperit în aşezarea romană de la Acidava (Enoşeşti, Piatra-Olt, judeţul Olt) şi este datat general în secolele II-III p.Chr. Un altul a fost descoperit în principia castrului de la Tibiscum şi se datează în prima jumătate a secolului al III-lea p.Chr. De asemenea, în cetatea romano-bizantină de la Sucidava (Celei, oraş Corabia, judeţul Olt) au fost scoase la lumină mai multe fragmente provenind de la astfel de recipiente. Piesa de la Urluieni datează de la sfârșitul secolului al II-lea/începutul secolului al III-lea–mijlocul secolului al III-lea p.Chr.

În epoca romană, cerealele constituiau baza alimentaţiei. Seminţele de cereale erau fie măcinate, fie doar zdrobite şi folosite în diverse preparate, de genul păsatului sau chiflelor cu seminţe. Măcinarea cerealelor se făcea în casă, cu ajutorul unor râşniţe acţionate manual şi numite în terminologia latină molae manuariae. Zdrobirea seminţelor se făcea în recipiente numite mortaria. Acestea puteau fi realizate din lut sau cioplite din piatră. Termenul românesc echivalent pentru acest tip de recipiente ar fi cel de mojar sau piuă”, precizează directorul Spiridon Cristocea.

“Exponatul lunii” va putea fi admirat de marţi până duminică, între orele 9 și 17, la Muzeul Județean.

• Distribuie:
• Distribuie
•