Cutremurul de 5,7 grade produs în noaptea de miercuri, 18 noiembrie 2026, în zona seismică Vrancea, a trezit numeroși români și a readus în discuție modul în care sunt avertizate autoritățile și populația în cazul unui seism puternic. Deși mai mulți utilizatori de telefoane Android au primit notificări de la Google, prin sistemul Android Earthquake Alerts, mesajul RO-Alert nu a fost transmis.
Absența alertei naționale a ridicat semne de întrebare, mai ales că primele estimări afișate de Google indicau o magnitudine de 6,5, în timp ce Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP) a comunicat ulterior valoarea de 5,7.
Directorul institutului, Constantin Ionescu, a explicat de ce au apărut aceste diferențe și care este motivul pentru care autoritățile nu au declanșat sistemul RO-Alert, scrie fanatik.ro.
De ce au primit unii români alertă de la Google, dar nu și RO-Alert
Notificările apărute în timpul cutremurului pe telefoanele Android nu au fost transmise prin sistemul național RO-Alert, ci prin serviciul propriu dezvoltat de Google, Android Earthquake Alerts.
Cele două sisteme funcționează independent. Google folosește senzorii de mișcare integrați în telefoanele mobile pentru a identifica posibile evenimente seismice. Atunci când mai multe dispozitive dintr-o anumită zonă detectează simultan mișcări specifice, informațiile sunt centralizate și analizate, iar utilizatorii pot primi notificări.
În schimb, INFP se bazează pe o rețea națională de peste 200 de echipamente specializate în monitorizarea activității seismice. Datele colectate de aceste aparate sunt utilizate pentru evaluarea cutremurelor și stabilirea caracteristicilor acestora.
„Estimările de la Google se fac pe baza telefoanelor, senzorilor care se află în telefoane, iar ale noastre se fac pe baza senzorilor pe care îi are institutul în toată țara, cele 200 și ceva de echipamente pe care le avem în toată țara”, a explicat Constantin Ionescu, directorul INFP, pentru FANATIK.
Astfel, diferența dintre magnitudinea inițială afișată de Google, de 6,5, și cea comunicată de INFP, de 5,7, are legătură cu metodele diferite de detectare și evaluare. Estimarea realizată prin telefoanele mobile nu înlocuiește măsurătorile rețelei seismologice naționale.
De ce nu a fost activat sistemul RO-Alert
O altă întrebare care a apărut imediat după cutremur a fost legată de lipsa unei avertizări prin RO-Alert. În timp ce utilizatorii Android au primit notificări sonore, autoritățile nu au transmis un mesaj către populație prin sistemul național.
Directorul INFP a explicat că RO-Alert este destinat informării populației în cazul unor evenimente majore, iar seismul din Vrancea nu ar fi îndeplinit criteriile necesare pentru declanșarea unei asemenea alerte.
„RO-Alertul e un sistem în care populația e anunțată în cazul unor evenimente majore; probabil că acest cutremur nu a intrat în criteriul major și de aceea nu l-au anunțat. Noi avem un sistem prin care anunțăm direct beneficiarul, dar asta e destinat infrastructurilor, nu populației. Alertele le dă DSU. Noi am trimis de fiecare dată notificări și informații”, a declarat Constantin Ionescu.
Potrivit explicațiilor oferite de acesta, INFP monitorizează activitatea seismică și transmite informațiile către instituțiile și beneficiarii relevanți, însă decizia privind emiterea mesajelor RO-Alert aparține Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU).
Prin urmare, faptul că institutul a înregistrat cutremurul și a transmis datele necesare nu înseamnă automat că populația trebuie să primească o notificare prin sistemul național.
Ce înseamnă diferența dintre magnitudinea de 6,5 și cea de 5,7
Valorile diferite afișate de Google și INFP au creat confuzie în rândul oamenilor, mai ales în primele minute după producerea seismului.
Explicația ține de modul în care cele două sisteme colectează și interpretează informațiile. Google utilizează accelerometrele telefoanelor mobile, în timp ce INFP dispune de aparatură specializată, amplasată în diferite zone ale țării.
Notificarea Google are rolul de a avertiza rapid utilizatorii asupra unei posibile mișcări seismice. Evaluarea INFP se bazează însă pe măsurătorile rețelei naționale de monitorizare.
În cazul cutremurului din 18 noiembrie, valoarea comunicată de institut a fost de 5,7.
De ce s-au auzit trosnete în blocuri în timpul cutremurului
Pe lângă notificările primite pe telefoane și diferențele dintre magnitudinile anunțate, numeroși români au relatat că au auzit zgomote puternice în locuințe în timpul cutremurului. Au fost semnalate trosnete, pocnituri și lovituri, care au amplificat senzația de panică.
Constantin Ionescu a explicat că aceste sunete nu provin de la plăcile tectonice și că pot fi provocate de mișcarea unor elemente ale construcțiilor.
Directorul INFP a făcut referire în special la blocurile realizate din prefabricate, în care anumite componente se pot mișca independent și se pot lovi unele de altele în timpul unui seism.
„La magnitudinea asta nu ai cum să auzi niște zgomote, nu generează un așa zgomot. Cei care au auzit trosnete nu aveau cum să audă plăcile tectonice de Vrancea. Poți să auzi, de exemplu, la clădirile astea făcute după 1977, cele făcute în perioada comunismului, făcute din plăci suprapuse una peste alta sau prefabricate, alea pot să trosnească, pentru că se mișcă independent, se mai lovesc una de alta”, a precizat Constantin Ionescu.
Așadar, zgomotele auzite în timpul cutremurului pot avea legătură cu modul în care reacționează anumite elemente ale clădirilor la mișcările seismice, nu cu deplasarea plăcilor tectonice.
INFP: Nu s-a produs nicio replică după cutremur
Un alt aspect clarificat de directorul INFP privește posibilitatea producerii unor replici după seismul din Vrancea.
Potrivit lui Constantin Ionescu, după cutremurul de 5,7 grade nu a fost înregistrată nicio replică. Acesta a explicat că astfel de fenomene se produc, de regulă, la scurt timp după evenimentul principal.
„Nu s-a produs nicio replică. Replicile se produc imediat, la câteva ore. Dacă va apărea un alt cutremur peste câteva zile, acel cutremur nu mai este replică, îl tratăm ca pe un nou seism”, a explicat directorul INFP.
Astfel, un eventual seism produs în zilele următoare nu ar fi considerat automat o replică a celui din 18 noiembrie, ci ar urma să fie analizat ca un eveniment seismic distinct.
Foto: sfin.ro




![[930x122px]Campanie-vânzări-Ursuleți_epitesti](https://epitesti.ro/wp-content/uploads/2025/10/930x122pxEveniment-Destiny-Park_epitesti-1.jpg)








![[270x300px]TârgDeJucării_epitesti](https://epitesti.ro/wp-content/uploads/2024/04/270x300pxEveniment-Destiny-Park_epitesti-2.jpg)

