Reorganizarea administrativ-teritorială a României ar putea aduce schimbări importante pentru locuitorii comunelor vizate de comasare. Una dintre cele mai importante întrebări este ce se va întâmpla cu actele de identitate ale cetățenilor dacă localitatea de domiciliu își schimbă denumirea sau dispare în urma reorganizării. Social-democrații iau în calcul o soluție prin care oamenii să nu suporte costurile înlocuirii documentelor.
Europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al PSD pentru reforma administrativ-teritorială, a explicat că se discută despre introducerea unei perioade de tranziție în care cetățenii afectați să își poată schimba gratuit documentele.
Potrivit acestuia, cheltuielile ar urma să fie suportate de stat, acolo unde modificările administrative vor impune înlocuirea actelor, conform știripesurse.ro.
Buletine schimbate gratuit, dacă reorganizarea va impune acest lucru
O eventuală comasare a comunelor ar putea determina modificarea denumirii unor unități administrativ-teritoriale și, implicit, actualizarea adreselor din documentele oficiale ale locuitorilor.
Pentru ca oamenii să nu fie nevoiți să plătească din propriul buzunar pentru aceste schimbări, PSD ia în calcul o perioadă specială de tranziție.
„Se ia în calcul introducerea unei perioade de tranziție, în care cetățenii să-și poată schimba documentele gratuit, fără cheltuieli personale, cheltuielile să fie suportate de stat, acolo unde va fi cazul”, a declarat Dragoș Benea.
Europarlamentarul a făcut și o precizare importantă privind denumirile localităților. În cazul unei reorganizări, satele și-ar păstra numele actual, în timp ce comunele de care aparțin ar putea primi alte denumiri sau ar putea fi unite cu alte unități administrativ-teritoriale.
„Satul nu-și va schimba denumirea, dar comuna da”, a explicat acesta.
Cele șase criterii luate în calcul pentru comasarea localităților
PSD propune evaluarea comunelor și orașelor din România pe baza a șase criterii, nu doar în funcție de numărul locuitorilor.
Analiza ar urma să țină cont de populație și evoluția demografică, situația economică a primăriilor, capacitatea administrativă, conectivitate, accesul la serviciile de bază și infrastructura publică locală.
În evaluare ar urma să fie luate în calcul și investițiile realizate, precum și accesul populației la școli, unități medicale, transport și utilități.
Scopul analizei este identificarea localităților care pot funcționa în continuare în actuala organizare administrativă și a celor pentru care ar putea fi necesară o reorganizare.
Peste 1.500 de comune și orașe, în atenția reformei
Datele prezentate de Dragoș Benea arată că peste 450 de unități administrativ-teritoriale din România au mai puțin de 1.500 de locuitori, în timp ce aproximativ 1.100 au cel mult 3.000 de locuitori.
Problemele nu se limitează însă la comune. Potrivit europarlamentarului, aproximativ 55% dintre orașele din România nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori.
Aceste cifre sunt invocate în dezbaterea privind eficientizarea administrației locale și posibila comasare a unor localități.
Deocamdată, măsurile privind schimbarea actelor reprezintă o soluție luată în calcul în cadrul proiectului de reformă, nu o obligație deja intrată în vigoare. Forma finală a reorganizării și regulile aplicabile cetățenilor vor depinde de deciziile legislative care vor fi adoptate.
Dispar comune de pe harta României! Ce vor trebui să facă românii cu buletinele și cine le plătește
Foto: Descriptiv






![[930x122px]Campanie-vânzări-Ursuleți_epitesti](https://epitesti.ro/wp-content/uploads/2025/10/930x122pxBlack-Friday_epitesti.jpg)






![[270x300px]TârgDeJucării_epitesti](https://epitesti.ro/wp-content/uploads/2024/04/270x300pxBlack-Friday_epitesti.jpg)
