Argeș, printre județele cu cea mai mare rată de refuz pentru buletinul nou
Argeșul se află printre județele din România în care o proporție importantă a cetățenilor continuă să aleagă cartea de identitate simplă, fără cip. Datele analizate de Profit.ro pentru perioada 20 martie 2025 – 20 iulie 2026 arată că 16,51% dintre argeșenii care și-au făcut sau și-au reînnoit actul de identitate au optat pentru varianta fără cip, una dintre cele mai ridicate rate din țară.
Potrivit tabelului cu date defalcate pe județe, în Argeș au fost înregistrate în perioada analizată 63.164 de acte de identitate, dintre care 52.737 au fost cărți electronice de identitate (CEI), iar 10.427 au fost cărți de identitate simple (CIS).
În procente, 83,49% dintre actele eliberate în Argeș au fost cărți electronice de identitate, în timp ce 16,51% au fost documente fără cip.
Procentul înregistrat în județ plasează Argeșul pe locul al doilea la nivel național în ceea ce privește ponderea cetățenilor care au ales cartea de identitate fără cip, după Tulcea, unde rata ajunge la 19,14%.
Argeșul este urmat de Ialomița, cu 16,10%, și Buzău, cu 15,54%.
Argeș, printre județele cu cea mai mare rată de refuz pentru buletinul nou
La polul opus se află județe precum Harghita, unde doar 1,36% dintre cetățenii care și-au făcut sau reînnoit actul au ales varianta simplă, Covasna – 2,85%, Mureș – 2,44% și Satu Mare – 3,82%.
Peste 92% dintre români aleg buletinul cu cip
La nivel național, situația este însă net diferită. Din cele 2.433.513 acte de identitate înregistrate în perioada analizată, 2.237.418 au fost cărți electronice de identitate, ceea ce reprezintă 91,94% din total.
Datele arată astfel că, deși majoritatea covârșitoare a românilor care își schimbă actul de identitate aleg documentul electronic, există diferențe importante între județe. Argeșul se află printre zonele în care preferința pentru varianta fără cip este semnificativ mai ridicată decât media națională.
Argeș, printre județele cu cea mai mare rată de refuz pentru buletinul nou
Implementarea cărții electronice de identitate a fost finanțată în parte prin PNRR. Ținta inițială era ca până la finalul perioadei de implementare să fie eliberate gratuit 5 milioane de cărți electronice de identitate, cu o finanțare de aproximativ 70 de milioane de euro.
Potrivit informațiilor analizate de Profit.ro, obiectivul a fost ulterior redus, iar ținta revizuită a ajuns la aproximativ 2,1 milioane de CEI finanțate prin PNRR. În acest context, România a pierdut o parte importantă din fondurile europene prevăzute inițial pentru proiect.
La nivel național, până în perioada analizată, aproximativ 2,3 milioane de români optaseră pentru cartea electronică de identitate.
O altă problemă este legată de finanțarea gratuității. Banii PNRR pentru emiterea cărților electronice de identitate sunt disponibili doar până la finalul lunii august 2026.
După epuizarea fondurilor, legislația prevede că emiterea primei cărți electronice de identitate poate fi finanțată din alte fonduri europene nerambursabile sau de la bugetul de stat.
Ministerul Afacerilor Interne a transmis că menținerea gratuității după perioada PNRR va depinde de identificarea unor surse de finanțare la bugetul de stat.
În același timp, autoritățile au fost criticate pentru faptul că unele instituții nu sunt încă suficient pregătite pentru utilizarea noilor documente, inclusiv în ceea ce privește echipamentele necesare citirii datelor de pe cartea electronică.
