- Publicat de: ePitești
- 20-07-2023, ora 9:26
- Știri
- Distribuie:
-
Pitești. Omagiu pentru Constantin Stroe. O stradă urmează să-i poarte numele
Pitești. Omagiu pentru Constantin Stroe. O stradă urmează să-i poarte numele. Este vorba despre o arteră adiacentă străzii Calea Câmpulung din Pitești, Uzina de Apă.
Citiți și: Exclusiv: Zara și-a făcut bagajele! Centrul Piteștiului rămâne mai pustiuAstăzi în ședința de CL Pitești care va loc de la ora 15.00 se va supune votului consilierilor locali, un punct care se referă la atrbuirea denumirii Constantin Stroe, unei artere de circulație din municipiul Pitești, zona Calea Câmpulung – Uzina de Apă.
Proiectul este înaintat spre a fi votat de consilierul local PNL, Ana Stan.
Citiți și: Pitești. Veste excepțională! Toată lumea se va bucura
Artera de circulație pornește de la strada Sergent T.R. Constantin Comănescu, spre sud printre proprietăți private și apoi spre vest până la Uzina de Apă și spre est către A1 București – Pitești.
Constantin Stroe a fost director general al Uzinei de Automobile Dacia.
Mai multe detalii despre cine a fost Stroe, conform wikipedia:
Constantin Stroe (n. 24 martie 1942, Hulubești, comuna Hulubești, Dâmbovița – d. 17 decembrie 2016, București) a fost un inginer român, fost director general și membru al Consiliului de Administrație al companiei Dacia Automobile S.A.
Constantin Stroe a absolvit Universitatea Politehnică din București. Și-a început cariera în industria auto în 1968, când s-a angajat ca inginer la Uzina de Automobile Pitești.
În decursul celor peste 30 de ani de activitate, Constantin Stroe a avansat treptat în cadrul companiei, ocupând succesiv funcțiile de șef de atelier, inginer șef și director tehnic.
Pitești. Omagiu pentru Constantin Stroe. O stradă urmează să-i poarte numele
În noiembrie 1987, la două săptămâni de la Revolta de la Brașov, Constantin Stroe a fost dat afară de la Dacia deoarece a refuzat să preia conducerea fabricii de autocamioane, în ciuda faptului că propunerea era făcută de primul-ministru Constantin Dăscălescu la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu.
A lucrat apoi o perioadă la turnătoria din Slatina, apoi la Întreprinderea de Piese și Subansamble Auto din Scornicești și la Oltcit Craiova.
În 1988 a fost numit director la Întreprinderea de Autoturisme Timișoara, conducând colectivul care a produs autoturismul Dacia Lăstun. La începutul anului 1990 s-a întors la Pitești, în funcția de Director General al uzinelor Dacia, funcție pe care și-a păstrat-o și după privatizarea societății. A devenit Vice-Președinte al Consiliului de Administrație în 2002.
În 2004, a fost decorat de statul francez cu distincția Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare. În 2012, Constantin STROE a fost decorat de statul român cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler.
Pe lângă poziția de la Dacia, Constantin Stroe a fost Președintele Asociației Constructorilor Români de Automobile.
A murit pe 17 decembrie 2016, la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din București, în urma unui accident vascular cerebral.
Pitești. Omagiu pentru Constantin Stroe. O stradă urmează să-i poarte numele
6 comentarii
Dupa revolutie uzinele Dacia au avut succes cu vanzarea Daciei Berline (conceptie la nivelul anilor 1970) in conditiile interzicerii importurilor masinilor mai vechi de 8 ani.
La uzinele Dacia s-a inventat un sistem de crestere a pretului Daciei Berline in trepte (de obicei o data la 6 luni), in conditiile inflatiei galopante. Scumpirea Daciei era anuntata in presa cu circa 1 luna inainte de aplicare, ceea ce ducea la un sistem infernal de obtinere de ‘aprobari’ din partea directorilor Daciei pentru a putea cumpara masina pe pret vechi.
O alta metoda de ‘canalizare’ a profitului generat la Dacia a fost infiintarea CNCD (Centrul National de Comercializare Dacia) – o firma care producea doar hartii (facturi cu 5%) prin care masinile produse in uzina erau vandute dealerilor, fara a trece fizic prin curtea firmei. Printre actionarii CNCD se regaseau directorii Daciei.
Dealerii Dacia erau alte firme care primeau loturi de masini spre vanzare, dimensiunea loturilor fiind determinata de relatiile cu cei de la CNCD. Adaos comercial la dealer era 7% si masina se vindea in 2 ore de la intrarea pe poarta (in conditiile existentei unor liste de asteptare).
In sfarsit, pitestenii care citesc aceste lucruri le cunosc prea bine, poate mai bine decat mine, dar imaginea de ansamblu e conturata.
Când urmează sa avem străzi care sa poarte numele lui Pendiuc, Nicolescu și a altor hoți?
d na iulia pe cand avem si strazi cu nume de femei celebre stiti cunva cine a fost stroie la ce pericol sa expus cand nu a ascultat ordinele lui ceausescu de a prelua uzina steagul habar nu aveti pe ce lume traiti cand ati citit ultima carte acum 200 de ani?
Dupa revolutie multi dizidenti se arata!
I-auzi domnule unde se gasea luptatorul impotriva regimului ceausist, la Dacia Pitesti!
La ce riscuri s-a expus refuzand sa preia conducerea unei fabrici de la Brasov? La riscul de a nu mai beneficia de masina de servici si secretara care sa ii faca dimineata cafea, la riscul de a sta la cozi la lapte, paine, carne – precum stateau ceilalti pitesteni, vai de el!
Parca citesc despre patimirile nomenklaturistului Silviu Brucan care a fost ‘pedepsit’ de Ceausescu sa locuiasca in cartierul Damaroaia!
Mulți comentatori, puțină minte…
Fără omul ăsta, Dacia ar fi fost o amintire precum ARO.
Habar n-aveți activitatea acestui om, de istoria acestei uzine și de nopțile nedormite ale acestui om, împreună cu un pumn de ingineri cunoscuți sau anonimi pentru menținerea în echilibru a unui colos ca Dacia.
Domnule (ă) care vă ascundeți sub numele de „Eu”, în regimul comunist, refuzul de a accepta o funcție nu se pedepsea cu lipsa unei secretare, ci cu arestare pentru subminarea economiei nationale. Câți știu că Stroe a stat niște nopți la Securitate pentru a fi convins să primească funcția de Director la Steagul Roșu?
Uscături ca cei ce bișnițăreau mașini sunt obișnuiți în lumea noastră, dar rezultatul final este important: salvarea unei mărci, dar și a unei întregi regiuni de la un dezastru economic.
Amănuntele venirii Renault și salvării Daciei nu sunt cunoscute de niște „neica-nimeni” precum „Clevetici”, „Eu” sau „Iulia”, ci doar de câțiva, care s–au dedicat acestui deziderat.
Stroe merita ca omagiu denumirea unei străzi adevărate, nu a unei fundături.
Sper ca rudele sau urmașii săi să ia atitudine și să nu accepte o asemenea umilință.
Dle Dan Popescu, faptul ca in anul 2004 Dacia Pitesti functiona (spre deosebire de ARO) dar producea un model la nivelul anilor 1970 e o anomalie a economiei de piata creata de primele guvernari de dupa 1989. Am scris mai sus aceste lucruri sperand ca voi putea sublinia anacronismul Daciei.
Faptul ca la Dacia (firma de stat) a fost posibila bisnitareala masinilor, pe cand la Dacia Renault nu mai este posibila bisnitareala Loganelor, arata ca directorimea Daciei romanesti a creat conditiile pentru asa ceva, s-a complacut si a profitat de situatia creata (prin acele ‘aprobari’ directorii si-au creat ‘relatii’ in judet si in tara).
Sa mai pomenim si de miliardarii de carton (rebotezati ‘oameni de afaceri’ in prezent) creati prin capusarea Daciei – cel mai cunoscut fiind Badea – fost director la Subansamble Dacia.
Stiti cum a starpit Renault furturile de piese din Dacia (fenomen bine ‘impamantenit’ in mentalul colectiv din anii 1990-2000)? Cu o idee simpla, de care sunt convins ca sefii Daciei romanesti nu duceau lipsa:
– au schimbat portarii de la portile uzinei
– au promis (si s-au tinut de cuvant) prime in valoare de circa 1 salariu pentru orice portar care descopera un lucrator care iese pe poarta cu piese in sacosa.
Sper ca nu mai este nevoie sa demonstrez ca firmele romanesti de stat care au rezistat pe piata dupa 1989 au avut un succes cel putin discutabil, in masura in care ‘succesul’ a fost platit de statul roman prin subventii sau protectionism vamal sau iertarea datoriilor la buget
si a fost insotit de fenomene de coruptie, hotie si tot asa.
Au avut merite directorii lor ca le-au mentinut pe linia de plutire? Unii zic ca DA, altii poate zic ca NU (pentru ca au tolerat furtul si nemunca) si se uita la exemplele Cehiei si Poloniei care au privatizat (DA – asta era solutia!) toate marile fabrici in primii 10 ani de capitalism si azi sunt mai sus decat noi.
Inteleg prea bine ca dl Stroe a avut nopti nedormite ca sa tina Dacia pe linia de plutire, ‘ca sa dea de lucru la oameni’ in loc sa ii trimita in somaj.
Totodata e de discutat daca rezultatul a fost cel mai bun, daca se putea face treaba fara fenomenele negative explicate etc. Poate ca in Romania acelor ani nu se putea fara ele, dar asta nu e ceva cu care sa ne laudam.
Comentariiile care conțin cuvinte injurioase/jignitoare și/sau acuzații, nu vor fi publicate pe site. Mai mult decât atât, cei care încalcă aceste reguli minime, vor fi blocați pe site și nu vor mai putea accesa publicația online ePitești.ro. Vă mulțumim pentru înțelegere!