Noua contribuție la sănătate, aplicabilă din 2016 și plătită de persoanele fără venituri, dar care nu beneficiază de scutirea la plată prin efectul legii, afectează și cetățenii români care au domiciliul în țară, dar muncesc în străinătate, acolo unde realizează și încasează venituri din salarii. Aceste persoane vor plăti circa 67 de lei/lună, reprezentând 5, 5% din salariul minim pe economie, a cărui valoare estimată este de 1.200 de lei începând cu anul 2016.

În afara plății bănești efective, este vorba și de o procedură birocratică, procedură care constă în depunerea la ANAF a unei declarații. Termenul legal de depunere este de 15 zile de la data la care persoana fizică respectivă nu mai realizează venituri. Legiuitorul a omis să precizeze ce se întâmplă cu persoanele care la data de 31 decembrie 2015 sunt în situația celor care doresc să achite obligația… Acestea până când depun declarația? Vom vedea! În continuare, însă, analizăm un aspect mult mai important!

Dacă pleci din România o perioadă mai mare de 183 de zile, ce se întâmplă cu rezidența ta fiscală? Mergi la ANAF să depui o declarație, face bine!

În primul rând, amintim faptul că rezidența fiscală este doar un atribut fiscal al unei persoane fizice, care nu trebuie confundată cu cetățenia. Rezidența fiscală într-un stat transformă o persoană fizică în contribuabil la bugetul statului care i-a acordat rezidența fiscală, inclusiv dacă aceasta deține o altă cetățenie sau chiar o cetățenie dublă. Rezidența fiscală dă dreptul statului unde se localizează această rezidență să solicite impozite de la persoana fizică, inclusiv pentru veniturile din străinătate. Nu întotdeauna, însă, pentru toate veniturile din străinătate, iar aici trebuie să avem în vedere unele convenții de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state.

România a adoptat această conduită de mai mult timp, în cuprinsul art. 90 din Codul fiscal. Conform acestui temei normativ, cu excepția salariilor încasate în străinătate pentru munca din străinătate, toate veniturile din străinătate se impozitează în România, dacă același venit s-ar fi impozitat în condițiile în care ar fi fost realizat în România. Printr-o procedură numită credit fiscal, impozitul de plată din România se reduce corespunzător cu impozitul plătit în străinătate, într-o anumită pondere. Desigur, reducerea de impozit se acordă de către organul fiscal, după ce, însă, persoana fizică rezidentă a depus formularul 201 „Declaraţie privind veniturile realizate din străinătate”

Ce categorii de venituri realizate în străinătate de un rezident fiscal sunt impozitate în România?

Se încadrează aici următoarele categorii de venituri: venituri din profesii libere, venituri din activităţi comerciale, venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, venituri din salarii plătite pentru activitatea desfăşurată în străinătate de un angajator sau în numele unui angajator rezident în România sau de un sediu permanent în România, venituri sub formă de dividende, venituri sub formă de dobânzi, venituri din premii, venituri din jocuri de noroc, venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, câştiguri din transferul titlurilor de valoare, venituri sub forma câştigurilor din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen pe bază de contract şi alte operaţiuni similare, alte venituri din investiţii, venituri din pensii.

Cu ce mă ajută rezidența fiscală?

Cel puțin teoretic, o persoană fizică poate fi rezidentă fiscal pe parcursul unui an numai într-un singur stat. Practic, doar acel stat are dreptul să ceară globalizarea tuturor veniturilor în vederea impozitării corespunzătoare a acestora. Excepțiile fac doar să confirme regula.

Ce persoane sunt considerate – prin efectul legii – rezidente fiscal în România?

Răspunsul îl regăsim structurat în cuprinsul art. 7 pct. 23 din Codul fiscal. Este asimilată unei persoane rezidente fiscal în România orice persoană fizică ce se regăsește într-una dintre cele 4 situații de mai jos:

a) are domiciliul în România

b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România

c) este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat

d) este cetăţean român care lucrează în străinătate ca funcţionar sau angajat al României într-un stat străin.

Și acum apare întrebarea firească: dacă lucrez mai mult de 183 de zile în străinătate, mai sunt rezident fiscal în România?

În esență, păstrând domiciliul în România se menține un criteriu esențial pentru stabilirea rezidenței fiscale în țară. Pe de altă parte, și statul în care se află persoana fizică în cele mai mult de 183 de zile este îndreptățit să o considere rezidentă fiscal în statul în care aceasta muncește și să solicite impozitarea veniturilor.

Cum se face diferențierea? Ce obligație are cetățeanul român care muncește mai mult de 180 de zile în străinătate?

Răspunsul este dat de art. 15 din Ordinul 74/2012, care precizează: ,,În vederea scoaterii/menținerii din/în evidență de către autoritatea fiscală competentă, persoana fizică rezidentă în România, respectiv persoana nerezidentă au obligația să înregistreze cu 30 de zile înaintea plecării din România formularul prevăzut la art. 1, lit.b) la autoritatea fiscală competentă unde a înregistrat formularul prevăzut la art. 1, lit.a), dacă persoana în cauză nu a informat cu privire la schimbarea domiciliului/locuinței permanente.”

În ciuda formulării termenului ca fiind o obligație, această înregistrare fiscală la ANAF este pe fond un drept al persoanei fizice. Dreptul de a renunța la plata taxelor când nu le datorăm pentru că nu suntem rezidenți. La ce ne folosește acest drept poate stabili fiecare în parte, în funcție de scopurile fiecăruia…

Ce se întâmplă în cazul cetățenilor din Republica Moldova care au și cetățenie română și buletin românesc?

Moldovenii cu cetățenie română care nu sunt angajaţi pe teritoriul României deși au buletin românesc sunt obligați să plătească contribuția pentru sănătate (CASS), conform noului Cod Fiscal din România, doar dacă au rezidența fiscală în România. În cazul în care aceștia lucrează oficial în Republica Moldova, atunci pot fi scutiți de achitarea CASS conform convenției de evitare a dublei impuneri. Românii basarabeni pot fi scutiți de la plata contribuției pentru sănătate (CASS) dacă vor depune la ANAF declarația reglementată de Ordinul nr.74 / 2012, prin care solicită renunțarea la rezidența fiscală. De menționat că renunțarea lor la rezidența fiscală în România nu le afectează acestora dreptul dobândit la cetățenia română și nici dreptul de vot.

Ordinul indicat în articol poate fi consultat aici: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_74_2012.pdf.

Notă: cei doi consultanți fiscali autori ai articolului se delimitează de orice fel de acțiuni politice sau propagandistice, exprimându-și viziunea proprie asupra modului în care poți să utilizezi legislația fiscală. (Preluare de pe hotnews.ro, scris împreună cu Adrian Benta)

• Distribuie:
• Distribuie
•