Tensiuni majore la Argeș pe proiectul de biodiversitate: „Nu mai mințiți” și „Nu voi accepta să vă bateți joc de județ”

Tensiuni majore la Argeș pe proiectul de biodiversitate: „Nu mai mințiți” și „Nu voi accepta să vă bateți joc de județ”

După ședința Colegiului Prefectural de marți, 16 decembrie 2025, în Sala Mare a Consiliului Județean Argeș a avut loc o ședință de lucru care a degenerat în schimburi dure de replici pe tema proiectului privind identificarea zonelor de protecție strictă (non-intervenție) în cadrul strategiei europene de biodiversitate.

La discuții au participat două reprezentante ale Ministerului Mediului și patru reprezentanți ai asocierii de firme care a elaborat studiul, alături de primari și șefi de instituții.

„Hărți din birou” și erori reclamate de autorități

Proiectul vizează identificarea zonelor de protecție strictă, asumate de România prin PNRR încă din 2021.

În județul Argeș, propunerile vizează în special nordul județului, unde în unele localități peste 50% din suprafață ar putea fi încadrată în zone de protecție strictă (zone de non-intervenție), iar per total acestea ar reprezenta aproximativ 12–14% din suprafața județului.

În timpul ședinței, autoritățile locale au semnalat ceea ce au numit erori majore în propunerile inițiale: includerea unor proprietăți ale oamenilor, a unor drumuri comunale, județene și naționale, dar și zone unde se derulează investiții cu finanțare guvernamentală și europeană.

Tensiuni majore la Argeș pe proiectul de biodiversitate: „Nu mai mințiți” și „Nu voi accepta să vă bateți joc de județ”

Au fost invocate și exemple sensibile: posibile restricții care ar afecta accesul către obiective de interes public, inclusiv către un spital, către zone de pregătire și poligoane ale Armatei și MAI, către Barajul Budeasa, dar și către alte puncte considerate esențiale.

„Nu mai mințiți în halul ăsta”

Mai mulți primari au reclamat lipsa unor consultări reale și impactul direct asupra comunităților, în timp ce răspunsurile venite din partea echipei care a elaborat studiul au fost percepute de participanți ca fiind ironice și superioare, alimentând conflictul.

Momentul-cheie al ședinței a apărut atunci când unul dintre reprezentanții proiectului a susținut că ar fi avut loc consultări la Consiliul Județean Argeș.

Afirmația a fost contestată public de președintele CJ Argeș, Ion Mînzînă, care a reacționat dur, acuzând o prezentare falsă a faptelor și lipsa unui dialog real cu administrația județeană:

„Stimate domn, faceți a doua oară afirmația de la masa aceea că ați avut consultări la Consiliul Județean. Dacă dumneavoastră ați avut consultări la Consiliul Județean, eu plec definitiv, dar dumneavoastră plecați dacă nu ați avut? Ați avut o singură consultare la sediul Romsilva, la care a participat domnul vicepreședinte (n.r. Marius Nicolaescu), în care ne-ați spus ce aveți de gând să faceți. Aia nu e consultare. Consultarea înseamnă când ambele părți discută. Nu mai mințiți în halul ăsta, că țara a ajuns de râpă că mințim întruna. Aia nu e consultare, v-ați dus și le-ați spus ce aveți de gând să faceți. Consultarea e când veniți și discutați. Consiliul Județean aici este. Reprezentantul nostru a participat la discuții la sediul Romsilva.”

• Poliția Argeș rupe tăcerea: tânăr de 22 de ani, băut, a omorât un bărbat în accidentul de la Câmpulung!
• „Mai, drogatule, știi cu cine vorbești?” – Derapaj grav al unui argeșean de 42 de ani către un polițist, lângă Pitești
• Noul prefect din Argeș, inginer auto: Averea și parcursul lui Sebastian Nedelcu

Intervenția poate fi ascultată în videoclip, începând cu minutul 47:47 până la 48:43:

„Ironia” care a rupt definitiv dialogul

Un alt moment de maximă tensiune a fost generat în timpul unei discuții punctuale legate de includerea unei zone din albia râului Argeș, pe raza municipiului Curtea de Argeș, în aria de protecție strictă.

Tensiuni majore la Argeș pe proiectul de biodiversitate: „Nu mai mințiți” și „Nu voi accepta să vă bateți joc de județ”

După ce arhitecta-șef a municipiului Curtea de Argeș, Alexandra Lăzărescu, a cerut explicații clare privind această încadrare, unul dintre reprezentanții proiectului a răspuns într-un ton perceput oarecum ironic, invocând existența unor specii de pești protejate.

Replica a declanșat intervenția dură a prefectului județului Argeș, Ioana Făcăleață, care a reacționat ferm:

„Auziți, haideți, vă rog din tot sufletul, dacă vă mai permiteți o singură dată să râdeți, vă dau cuvântul meu de onoare că poftiți afară.

Deci, indiferent de ce discuții avem, în momentul în care eu vorbesc și mă lupt de patru luni de zile și stau pe albia râului Argeș ca să nu inund oamenii, să nu mi-i ia apa, să nu le ia gospodăriile, să nu-mi bat joc de munca lor, iar dumneavoastră să stați cu Curtea de Argeș și alte patru localități pentru că nu putem interveni în anumite zone sau nu putem avea acordul, și să-mi spuneți că vi se pare amuzant că ați găsit doi pești pe care v-ați gândit să-i protejați, de parcă cei doi pești stau exact în Curtea de Argeș, se opresc pe doi kilometri, sunt ca la bazin — cum ne ducem noi la bazin, așa înoată în zona aia.

Ceea ce tratăm aici este de o maximă seriozitate. Dacă dumneavoastră vi se pare amuzant că vă bateți joc de un județ sau că vă bateți joc de cetățenii acestui județ, să știți că voi merge până în pânzele albe, indiferent de ce voi plăti.

Vă rog din tot sufletul, am toată deschiderea, toată transparența, tot sprijinul și aici rog și primarii să fim într-o zonă de civilizație și de construcție. Aici, la mine, găsiți absolut toată deschiderea, pentru că de aceea am vrut să vorbim și fizic, să nu mai avem discuții online, să nu mai avem discuții din birou, tocmai pentru că am vrut ca discuțiile să fie practice, să aibă eficiență.

Faptul că am stat 40 de minute pe anumite lucruri și ne-am spus fiecare supărările este pentru a înțelege povara pe care o facem, dacă am depășit anumite limite sau nu. Dar, dincolo de a încerca să ne luăm oarecum la mișto, credeți-mă că aici nu mai găsiți un partener în mine. Și dacă vreți să ne luăm la mișto, credeți-mă că până la final vedem cine câștigă.

Deci, vă rog din tot sufletul, nu voi permite niciodată — rămân după program și după această întâlnire și ne luăm la mișto cât vreți dumneavoastră — când vorbim de problemele județului, de dezvoltare, de zone de investiții.

Și vedeți, așa cum v-am spus, pe lângă faptul că susțin turismul, nu vorbim de investiții la modul «vreau eu să-mi fac un salon de înfrumusețare». Vorbim de investiții care înseamnă apă pentru cetățeni, canalizare pentru cetățeni, gaze pentru cetățeni, resurse, condiții de trai. Vorbim de o zonă pe care dumneavoastră ați stabilit-o pe unde trece autostrada și prin mijlocul orașului. Nu vorbim despre o zonă în care ne-am dus în inima munților. Deci, vă rog din tot sufletul să ne păstrăm echilibrul pe tema aceasta. Sper că zâmbetul dumneavoastră este un tic nervos.”

• Argeș. Misiune extrem de dificilă! Cal căzut într-o groapă de 3 m
• Aplauze pentru prefecta Argeșului! Ioana Făcăleață, discurs de adio
• Ioana Făcăleață, mesaj tranșant la plecarea din funcția de prefect al Argeșului

În toiul schimbului de replici, președintele CJ Argeș, Ion Mînzînă, s-a ridicat și a părăsit ședința, fără a mai spune nimic.

Declarația poate fi redată, începând de la 1:01:38 până la 1:04:29:

Mesaj public, după tensiunile din sală

La scurt timp după ședință, Ioana Făcăleață a făcut public un mesaj prin care a indicat punctele de conflict apărute în discuții.

Intervenția vine pe fondul divergențelor legate de hărțile propuse și de modul în care au fost gestionate explicațiile oferite autorităților locale.

Reacția oficială și integrală:

„Nu voi accepta niciodată ca județul Argeș să fie obligat să se oprească din dezvoltare, turismul să fie blocat, să fie îngrădit accesul cetățenilor la propriile gospodării sau să fie afectate activitățile tradiționale din zona de munte – inclusiv pășunatul și creșterea animalelor care țin în viață comunități întregi.

Am avut astăzi o întâlnire de lucru aplicată cu reprezentanții Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu reprezentanții societăților care au elaborat studiul pentru „Identificarea zonelor de protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a strategiei europene privind biodiversitatea”, precum și cu primarii din județ și șefii de instituții și deconcentrate.

• Oficial: Prefecta Ioana Făcăleață renunță la funcție – Știrea serii
• Spaimă la primele ore lângă Pitești! Un urs, filmat în timp ce se plimbă printre case
• Se zdruncină Prefectura Argeș! Ordin de la PSD pentru demisii. Ioana Făcăleață, mesajul momentului – EXCLUSIV

În anul 2021, România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) obligația de a defini și desemna zonele prioritare pentru biodiversitate – așa-numitele zone de protecție strictă. Vorbim despre încadrări mai restrictive decât cele existente, cu efecte directe asupra comunităților.

În anul 2023, Ministerul Mediului a încheiat un contract de amploare cu o asociere de firme pentru „servicii de elaborare a studiului pentru identificarea zonelor potențiale de non-intervenție (protecție strictă) în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021–2030”.

Asocierea de firme a stabilit zonele propuse ca zone prioritare pentru biodiversitate în județul Argeș, în special în localitățile din nordul județului, existând localități în care peste 50% din suprafață ar fi încadrată în această categorie. Per total, suprafața propusă este de aproximativ 12–14% din suprafața județului Argeș. În forma prezentată până acum, în aceste zone nu s-ar mai putea realiza investiții și nu s-ar mai putea face intervenții, iar în unele situații ar apărea restricții inclusiv pentru pășunat.

În urmă cu două-trei săptămâni am cerut și noi harta județului și zonele propuse, pentru că acestea nu ne-au fost prezentate în mod clar. În acest interval, am discutat de mai multe ori cu ministrul Mediului, Diana Buzoianu, pe acest subiect și i-am cerut să avem discuții aplicate, punctuale, pe fiecare zonă în parte, pentru că nu au fost făcute consultări reale cu autoritățile locale.

Mai mult, au fost semnalate erori majore în propunerile inițiale: au fost incluse proprietăți ale oamenilor, drumuri comunale, județene și naționale, aspecte care ar putea îngrădi accesul cetățenilor; au fost prinse zone unde se derulează investiții prin fonduri guvernamentale și europene; au fost identificate zone care ar afecta dezvoltarea localităților și turismul; inclusiv accesul către obiective de interes public – către un spital, către zone de pregătire și poligoane ale Armatei și MAI, către Barajul Budeasa și alte puncte esențiale.

Protejarea mediului este o obligație pe care o susțin ferm, însă ea trebuie realizată în echilibru cu dreptul comunităților la dezvoltare, cu respectarea proprietății și cu reguli clare, bine definite, aplicabile în practică. Deciziile care afectează direct viața oamenilor nu pot fi stabilite din birouri și nu pot fi impuse de sus, fără dialog, fără clarificări și fără a ține cont de realitățile din teren.

Tocmai de aceea mi-am dorit o dezbatere reală, aplicată și concretă, care să permită identificarea și corectarea aspectelor care, în forma actuală, pot avea impact negativ asupra administrațiilor locale, asupra dezvoltării comunităților și asupra proprietăților private sau publice. Nu putem bloca dezvoltarea județului!

• Argeș. Scandal-monstru între iubiți!
• Decizie radicală: Lasconi a anunțat ce se întâmplă cu „păcănelele” din Câmpulung! „OUT!”
• Pericol major în Argeș! 100 de persoane evacuate de urgență din propriile locuințe

În urma discuției de astăzi, autoritățile locale și județene au semnalat toate aceste erori grave și am cerut repararea lor. Am cerut urgent modificări și consultări reale cu primarii. Astfel, în luna ianuarie vor fi reluate discuțiile cu fiecare localitate în parte, iar asocierea responsabilă de propunerea acestor zone trebuie să le refacă și să opereze corecțiile necesare.

Nu putem discuta doar despre concepte generale precum „non-intervenție” sau „management activ” fără să definim clar ce înseamnă acestea în practică. Nici nu putem creiona hărți din birou care să stabilească zone fără a evalua corect și transparent care sunt efectele pe termen scurt, mediu și lung – negative și benefice deopotrivă. Altfel, efectele pot fi de-a dreptul devastatoare: se blochează investiții majore, se pune frână dezvoltării turistice, se instituie restricții pentru cetățenii care nu și-ar mai putea folosi nici propriile terenuri, inclusiv pășuni pentru animale.

Este esențial ca cetățenii, primarii și administrațiile locale să știe clar în ce zone se poate interveni și ce tip de restricții se aplică, astfel încât să existe predictibilitate și transparență.

Este obligatoriu! Procesul trebuie să urmeze pașii logici: mai întâi definim clar obiectivele și conceptele, astfel încât oamenii să înțeleagă ce presupun acestea, apoi stabilim zonele prioritare și măsurile de protecție necesare. Acest mod de lucru este esențial pentru echilibrul dintre protejarea mediului și dezvoltarea locală.

Este nevoie de o analiză corectă și transparentă – nu o analiză pe furiș și din birouri, ci una pe teren, reală și obiectivă – astfel încât protecția mediului să nu devină un obstacol arbitrar pentru dezvoltarea locală și pentru drepturile argeșenilor.”

Semnal de alarmă din teritoriu

Schimburile tensionate din ședință au arătat cât de mare este ruptura dintre documentele prezentate și realitățile invocate de autoritățile locale.

Dincolo de date tehnice și concepte europene, discuția a ajuns la impactul direct asupra oamenilor, investițiilor și siguranței comunităților.

Atât reprezentantele Ministerului Mediului, cât și reprezentanții proiectului au subliniat că documentul se află în faza de propunere și că eventualele erori semnalate vor fi analizate și corectate.

Mesajul transmis a fost clar: orice decizie care redesenează județul trebuie explicată, discutată și asumată pe teren, nu doar pe hărți.

Ședința poate fi ascultată și vizionată în clipul video de mai jos:

Tensiuni majore la Argeș pe proiectul de biodiversitate: „Nu mai mințiți” și „Nu voi accepta să vă bateți joc de județ”